A rămas una dintre marile Doamne ale teatrului românesc. Studenta prețuită a lui Nottara avea să uimească din start pe scenă, zămislind, cu har divin, personaje memorabile, în piese din dramaturgia autohtonă și universală („Moartea unui artist”, „Dama cu camelii”, „O scrisoare pierdută”, „Vizita bătrânei doamne”, „Apus de soare”, „Troilus și Cresida” etc.), ba și pe marele ecran (ce rol în „Ciuleandra”!). Legendă a teatrului românesc (13 mai 1904 - 3 septembrie 1991), născută la București (și nu la Târgu-Jiu, unde a copilărit, oraș care, din 1992, i-a dat numele teatrului local), marea Elvira Godeanu a urcat între îngeri cu un mic regret. Acela de a nu fi jucat „Amanta” din comedia bulevardieră de mare succes „Încurcă lume”, scrisă de bucureșteanul Adolf Edmund George de Hertz (1887-1936), cunoscut în dramaturgia autohtonă ca A.D. Hertz și, cum scria regretatul remarcabil teatrolog Mircea Ghițulescu, drept un „maestru al comediilor frivole și al amantelor virgine”! În numele acelui rol nejucat și-a rugat nepotul, valorosul actor Armand Calotă, în top la Naționalul bucureștean, să urce, odată, pe scenă „Încurcă lume”! Visul extraordinarei Actrițe, transformat în proiectul de suflet al lui Armand Calotă și al Fundației „Elvira Godeanu”, a devenit realitate la finele lunii trecute, când, la ArCuB, a avut loc premiera „Amanta”, adaptarea piesei scrise în 1929!
...Un spectacol de zile mari, pe un text savuros, fără vârstă, susținut de un cvintet încântător prin pofta de a juca, dincolo de talentul fermecător al celor cinci actori ai Naționalului, o veritabilă „quintă royală” pentru regizorul Armand Calinovici (în fond, actorul Armand Calotă), aflat la debut (unul de real succes). O comedie de moravuri mereu actuală, jucată decenii la rând în toată țara, întotdeauna mult gustată de public. Cu eternul Soț (Emil Strâmbuleanu, în piesă) venit acasă în zori, jucat cu umorul lui debordant, mereu inventiv, de Armand Calotă, luat la rost de soția Didina (irezistibila în comicul de situații Magda Catone), spumoasele minciuni de rigoare... Un salvator prieten închipuit, nume inventat în criză de timp (Traian Bungrăzescu), care, spre uimirea și hazul tuturor, în câteva minute apare în carne și oase în casa soților aflați în conflict, necunoscut interpretat cu naturalețe și fler de Marius Rizea... Un jurist tipicar, fratele Didinei (Matei Pintenaru), personaj absolut admirabil în jocul remarcabil al lui Dorin Andone... Și amanta lui Emil, adusă-n casă de Bungrăzescu, Olga de la Florărie, încântătoare prezența suavei Ilinca Goia în rolul unei frivole... Cu așa distribuție, în care fiecare și-a respectat galoanele de actor al primei scene românești, refuzând orice nuanță de șușă (într-un text-capcană în acest sens!), debutul ca regizor al lui Armand Calotă a fost susținut din plin de profesionalism, fără a uita să plusăm veritabilele calități de director de scenă (tehnica dialogului alert, dinamica permanentă a acțiunilor) ale minunatului nepot al Elvirei Godeanu!