Pentru mine, folclorul românesc e o comoară. Mi se pare fascinantă călătoria aceasta dintr-o zonă în alta, cu sonorități diferite, costume diverse, tradiții, stiluri de-a cânta și numeroși artiști care-au păstrat autenticitatea țăranului român de cândva. Cred că e parte din noi și e păcat să-l lăsăm să treacă fără să-i cunoaștem adevăratele valori, nu împrumuturile de moment.

Și-n felul acesta, prin dragostea mea pentru muzica populară reală, corectă, am avut ocazia să cunosc numeroși artiști ai genului, care au păstrat frumusețea unor atitudini și care au vieți de poveste. Îi respect și știu că au muncit enorm pe parcursul anilor, clădindu-și carierele prin eforturi, prin drumuri întregi, prin cunoaștere, evoluție și dorința de a culege înțelepciuni populare. Unul dintre acești mari artiști este simbolul Banatului, maestrul Tiberiu Ceia.

Înainte de orice cuvânt special pe care-l am de scris în fața carierei sale, vreau să vă spun că e un coleg săritor, implicat și profesionist, cum nu sunt foarte mulți. Acum ani buni, în timpul primului meu turneu cu doamna Irina Loghin, într-o iarnă teribilă, aveam spectacol la Timișoara la 8:00 seara și matineu la Jimbolia. Și-a început o ninsoare teribilă și, la un moment dat, la ora 19:00, ne-am dat seama că nu putem ajunge la 20:00, la începerea spectacolului. Și l-am sunat pe Tiberiu Ceia și l-am rugat să meargă la sala de spectacol. Iar acesta nu a ezitat și a spus „DA”! Și a cântat cu toată dăruirea mai bine de-o oră, până am ajuns noi. Tiberiu Ceia este un om de cuvânt și, atunci când spune o vorbă, nu ezită să o respecte, să se implice și să facă lucrurile ca la carte.

Este o enciclopedie a folclorului nostru, cunoscând o mulțime de detalii și repertorii din mai toate zonele, având o înțelepciune din care ai mereu ceva de învățat, fiind la bază profesor de limba și literatura română. Are o carieră impresionantă, de peste 45 de ani, și numeroase melodii cunoscute și iubite de toți românii, dăruit cu un glas aparte, o eleganță și un strop esențial din minunile pe care țara noastră le ascunde în valorile sale. Omenos, mereu cu glumele la el, are sfaturi utile pentru mine de fiecare dată și încurajează tânăra generație să cânte folclor autentic, fără să-l strice sau să-l murdărească cu diverse inter-venții. Banatul este descris prin cântecele sale, prin vocea plină de melisme, ce-ajunge la suflet și reușește să impresioneze mereu.

Este caracterizat de altruism și mereu a știut să recunoască valoarea colegilor săi, știind că e loc pentru fiecare în lumea artistică minunată, care-ar trebui să fie o oază a frumosului, nimic altceva. Este un copil mare și trăiește cu intensitate fiecare clipă a vieții sale, punând mereu pe scenă dragostea pentru țara aceasta zbuciumată. Tiberiu Ceia şi-a iubit cu implicare munca asiduă, devotamentul și creaţia. A fost pe rând, pe lângă mare solist al scenei românești, director de şcoală, director de ansamblu artistic, redactor-şef, apoi director la Studioul TVR Timişoara, având și în prezent o emisiune de folclor, pe care o moderează cu succes de ani întregi.

Oamenii se împart în multe categorii și fiecare are destinul său. Tiberiu Ceia, pentru mine, e un model de conduită, de implicare și de evoluție continuă. Muzica lui este fredonată prin mai toate zonele țării și e transmisă mai departe, către noi generații. Omenia îl va caracteriza mereu, iar Banatul îl va păstra drept un simbol incontestabil, în rândul clasicilor genului. Și mi se pare c-ar trebui ca mai mulți tineri să-i studieze repertoriul, prestanța, demnitatea, fiind un izvor nesecat de valori și de principii... O doină, un dor și multă omenie - TIBERIU CEIA!