Uneori îmi pierd răbdarea. Uneori mi se pare că lumea o ia la goană și eu împreună cu ea și nu mai am nici vreme, nici nervii necesari ca să mai stau să ascult ori să pun în balanță. Știu că nu-i atitudinea corectă și mai știu că pentru bunul mers al lucrurilor și pentru echilibru, este nevoie să ascult de două ori și să fiu cumpătat, dar în anumite situații obosesc. Cred că așa pățiți și voi. Lumea aceasta schimbată în care trăim cu toții, cu pandemia nemiloasă, ne întinde la maximum fiecare parte a răbdării noastre și ne arată părți pe care nu credem că le avem.

Nu știu dacă mulți își pun această problemă serios, dar ne-am transformat, am ajuns să nu mai ascultăm, am ajuns să ne fie frică să interacționăm între noi și să ne ridicăm deasupra loviturilor. Cum fiecare latură a celor care suntem e alta acum, nu ne rămâne decât să fim mai îngăduitori, dar și asta e greu. Aș vrea să cred că fiecare a devenit mai indulgent și că are timp să-și pună ordine-n gânduri și în fapte. Dar nu-i așa. Nevoile și duritatea desfășurării vieții ne-au luat parcă orice urmă de sensibilitate și suntem mai agitați. Nu știu care-s soluțiile, dar sunt sigur că undeva, în sufletul nostru, putem găsi resurse ca să fim raționali și optimiști. V-am mai spus eu despre optimism. Lecția aceasta nu se învață, dar dacă ajungem să gândim astfel, totul poate lua o altă turnură.

E bine să avem idealuri și să tindem către ele. E bine să vedem ansamblul, dar să ne gândim doar la partea pozitivă. În felul acesta, atragem binele de partea noastră și luptăm altfel pentru a putea învinge. Mi se pare că oamenii nu mai vor să vadă binele din ei, nu mai caută să evolueze și să ajungă la un nivel mai înalt de cunoaștere, de iubire. Răbdarea se cultivă și chiar dacă acum e pusă rău la încercare, poate fi dovada unei înțelepciuni de care putem da dovadă. A avea răbdare, cu orice, nu înseamnă slăbiciune și nici vreo calitate. Înseamnă doar o atitudine corectă față de noi. Ascultând, raționând și analizând situațiile putem lua cele mai corecte decizii și putem vedea dincolo de impulsuri, manipulare și aparențele realități. Răbdarea este o apă bună pentru minte și suflet. Eu încerc să mi-o cultiv permanent și să înțeleg că uneori este bine să mă controlez, să aștept, să caut și să am întâi toate răspunsurile înainte de a acționa.

Viața ne dă noi și noi lecții în prezent și dacă nu suntem „mansardați“ bine, e posibil să ajungem în extreme pe care nu ni le-am dori, astfel încât nu strică să fim permanent pe poziții, să avem arta alături și să ne găsim bucuriile în lucruri aparent simple, dar pline de înțeles. Și pentru că știu că salvarea stă fix în artă, duminica aceasta, de la ora 15:00, la TVR 2, dau startul celui de-al cincilea sezon al emisiunii mele de la TVR - „DRAG DE ROMÂNIA MEA!“, un show de divertisment în care aduc oameni valoroși în fața voastră, ca o alternativă, luptând cu mediocritatea și subcultura. Emisiunea vine ca o gură de aer în marea aceasta de mojicie și disperarea absolută după alterarea principiilor și valorilor. Noi aducem în fața voastră artă adevărată, aducem autentic, aducem nume mari, personalități culturale și artiști care merită să apară la televizor. Nu ne erijăm în rolul celor care vor să educe, deloc, ci doar să relaxeze, cu decență și cu exemplele unor oameni de la care putem învăța ceva. Cred eu că se poate face performanță și cu lucruri interesante și decente, cu muzică bună, ușoară sau populară, cântată exclusiv în limba română.

Cred că putem oferi oamenilor duminici de neuitat fără să ne maimuțărim sau să ne batem joc de inteligența lor. Îmi doresc ca lumea să-nțeleagă mai mult și mai bine munca noastră și faptul că suntem o emisiune curată, decentă, educativă, așa cum trebuie, de altfel, să fie divertismentul. Aveți răbdare!