De multe ori mă gândesc la direcția în care se îndreaptă arta noastră. Eu nu o fac niciodată pe lupul moralist și nu încerc să mă încadrez în categorii fără noimă, doar de dragul unui elitism inutil. Sunt un om rațional, care vede lucrurile cu exactitate, cu discernământ și nu încearcă să impună nimănui propriile păreri. Sunt, dacă vreți, un observator din interior. Arta românească, indiferent de domeniu, stă pe marginea prăpastiei. E trist, într-adevăr, și nu cred vreo clipă că linia de plutire e aproape.

De ce spun asta? Păi dacă mergi pe stradă și faci un sondaj rapid al preferințelor artistice, culturale, vei vedea că balanța înclină în zone pe care n-ai vrea să le pronunți. Nu am nimic cu nimeni, cu niciunul dintre colegii mei. Ba dimpotrivă, cred că fiecare are dreptul, pe o plajă atât de mare, să ofere, iar publicul să aleagă, dar asta nu în detrimentul bunului simț, al cunoașterii. Eu înțeleg și încurajez moda de a avea noi idoli. E și firesc să fie așa! Trăim în anul 2021, în era tehnologiei și nu ne putem raporta doar la trecut. Dar asta nu înseamnă că trebuie să-l ștergem de tot cu buretele și să-l lăsăm la coșul uitării doar pentru că a fost cândva și pentru că li se pare unora că ar fi expirat!

Când am început să fac emisiunea la TVR 2, al cărui sezon 7 debutează duminică, pe 10 octombrie, de la ora 15:00, DIN DRAG DE ROMÂNIA mi-am zis că poate vin cu un semnal de alarmă, că poate fiecare poveste pe care o spunem noi aduce curiozitatea, pentru cei care nu știu cine sunt oamenii care au definit și definesc țara asta.

Nu știu cât am reușit, dar știu că uitându-mă la emisiunile realizate de mine și de echipa mea, sunt mândru că nu ne-am luat după modă, că n-am fugit după o audiență absurdă doar de dragul de-a fi și că nu am făcut compromisuri doar de dragul de a ne poziționa pe o plajă care nu ne e specifică.

Și asta ne-a adus succesul, oamenii ne urmăresc, oameni de toate vârstele și mereu găsesc în emisiunea noastră ceva interesant de văzut. Nu suntem cei mai buni sau cei mai deștepți, nu am reinventat roata cea mare, dar sunt sigur că oferim calitate și nu prostim sau mințim poporul cu televizorul.

Ce facem noi în fiecare duminică la TVR 2, nu e adevărul universal valabil și nu trebuie să placă tuturor. Este doar o modalitate prin care arătăm că ne pasă, că luptăm cu subcultura și încercăm să oferim o variantă de rezervă în caz că, poate, cineva își dă seama că România noastră are valori, are muzică frumoasă, cu accente corecte, are eroi care știu să vorbească corect în limba lor și care au ceva de spus, până la urmă.

Nu-mi plac generalizările și nici verdictele, de nicio culoare și sub nicio formă, dar consider că românilor le-ar trebui un duș rece. Și nu de genul în care mor oameni mari pe care-i plâng și-i descoperă după moarte. Nu! O trezire la realitate prin care să vadă că idolii prefabricați de azi nu au substanță și nu lasă ceva trainic în urma lor.

În fond, educația unui popor stă în simbolurile pe care singur și le-a conturat și în felul în care oamenii se pot descrie în fața celorlalte popoare, cu tot ce cuprinde arta înaltă, folclorul, tradițiile și muzica.

Scriu despre toate astea pentru că-mi pasă și pentru că de multe ori mă lupt și eu cu indiferența, cu nepăsarea unora. Repet, nu luați ca reper vorbele mele, dar încercați să vedeți unde e hiba și cine mai poate, să încerce să transmită mai departe, așa cum e corect și coerent, tot ce are mai bun și mai frumos țara noastră! Și are, slavă Cerului, mult bine și ar fi păcat să piară totul!