Am apreciat întotdeauna oamenii perseverenți, pentru care nu s-a inventat noțiunea de neputință și care-s permanent într-o cursă contra cronometru cu propriul suflet, cu propria dezvoltare și cu țelurile înalte care trebuie duse neapărat la bun sfârșit cu decență și profesionalism. Nu-i vezi chiar la orice pas și credeți-mă, țara asta nu are chiar atât de mulți astfel de oameni, mai ales prin breasla numită generic și fad „showbiz“...
Unul dintre aceste exemple este celebra Andreea Marin. Eram la facultate, prin anii ’90, când Andreea era deja chipul știrilor TVR, iar mai apoi, peste vreo câțiva ani, eram invitat în cea mai spectaculoasă emisiune de divertisment a românilor de la începutul anilor 2000 - „Surprize, surprize“.
Nu ne-am intersectat foarte des și nu cred neapărat că are nevoie Andreea de vreo confirmare sau de vreo laudă din partea mea, pentru că munca în sine, de peste 20 de ani, o descrie cel mai bine, dar nu pot să nu-mi exprim aprecierea și să nu vă spun câteva dintre lucrurile care o fac pe Andreea Marin specială, după atâția ani în care s-au schimbat trenduri, au venit și au plecat zeci de nume, dar ea a rămas constantă și a crescut treptat, ajungând una dintre persoanele la care te poți raporta elocvent, care nu-ți înșală așteptările și care are întotdeauna cuvintele potrivite la ea, ca într-o desagă, de acolo din Moldova, de la Roman, de unde s-a născut, care-i plină cu omenie, cu tact, cu emoție și cu disciplina unui caracter ales.
Andreea Marin este incontestabil un simbol al televiziunii din România postdecembristă, ambasador UNICEF, un om meticulos cu munca sa, iubitor de frumos, cu numeroase realizări, care nu epatează cu ele și care nu face mare caz de cine este și ce a construit. A pornit acum aproape 30 de ani la TVR Iași și de atunci până azi, a făcut istorie în televiziune și în spațiul public. Este complicat să-i definești portretul complet, pentru că a făcut și face multe și trăiește cu zâmbet fiecare experiență definitorie. A devenit încet, cu pași siguri, un înger al bunăvoinței, al luptei pentru dreptate.
Jurnalist iscusit, plin de viziune și inspirație, stăpânește arta discursivă și asta nu te face decât să fii captivat de puterea de convingere și de argumentele extrem de bine planificate. De la Hollywood până în Australia, din Thailanda în Asia sau pe acoperișul Africii, zâmbetul său a străbătut granițele firii și a inspirat. Un destin care și-a păstrat verticalitatea, deși mulți încearcă să o clintească. Un suflet care a ajuns să fie dăruit în zeci de părți altor inimi ce băteau în același ritm.
Pe Andreea o poți asculta cu ușurință și poți învăța din tot ce spune ceva, pentru că nu vorbește în van și nu se trezește să emită păreri fără fundament. Andreea Marin, o divă, este personalitatea a cărui drum rimează cu eleganța și cu un principiu de viață pe care mulți oameni l-au uitat - seriozitatea.
E mare lucru să poți clădi pe cuvântul dat, pe respectarea acestuia și pe implicare cu toată ființa în fiecare latură a activității sale de peste ani, fie că este umanitară, în televiziune, în publicitate sau dezvoltare personală. Recent, Andreea a lansat un volum nou, despre eroi ai României, pentru care nu există „Nu se poate“. La fel cum nici pentru ea nu e cunoscută această noțiune.
O apreciez pentru perseverență, pentru faptul că a stat mereu cu fruntea sus, demnă, ca stânca, indiferent de cât și de cum ar fi comentat-o mai toți neaveniții din jur. O apreciez pentru toată lecția de profesionalism pe care ne-o dă tuturor atunci când alege să facă ceva în spațiul public, să spună ceva sau să fie pur și simplu parte dintr-o poveste.
Nu știu dacă-i zână sau nu, dar cred eu că e onorant ca o țară să te vadă astfel și mai cred că dacă n-ar fi fost ea, ca zână și ca brand în sine, ar fi trebuit cumva ticluită la un moment dat!