V-am povestit în numărul trecut despre Festivalul de la Nürenberg, dedicat special românilor. Cu acest prilej am cunoscut şi m-am împrietenit cu o mulţime dintre ei. Mai întâi, m-am legat sufleteşte definitiv de Doina Dolbea, inima comunităţii. Mulţi i se adresează pentru un sfat, pe mulţi i-a ajutat la nevoie într-o situaţie-limită, i-a cazat, i-a susţinut, i-a îndrumat. Eu mereu o asemăn cu o cloşcă ce-şi apără puii, căci rar există oameni capabili să se dedice semenilor săi. La primul meu spectacol a venit pur şi simplu şi mi s-a prezentat: „Eu sunt Dolbea şi vă ajut în orice situaţie”. Am devenit prietene în următoarele minute şi am rămas la fel de legate de 18 ani. Ar trebui să vă vorbesc şi despre familia Ludwig, Roswita şi Gunter, plecaţi din România de mulţi ani. Au deschis o cofetărie, căci asta era specialitatea lor, şi azi, la uşa magazinului, se adună nemţii într-o coadă ca pe vremuri la noi la carne. E adevărat că se trezesc la 2:00 dimineaţa şi robotesc până seara. Îl au alături pe Nik, cumnatul lor, care se pricepe la toate. Nu-i pot uita pe Magda şi pe Roli Gunnesch, marele handbalist, tovarăşii mei în incursiunile prin Flohmarkt (piaţă de vechituri), unde poţi descoperi zeci de minunății. După festival am avut o zi de odihnă şi ne-am dus la căsuţa de la ţară a Roswitei. O pajişte înconjurată de flori, câţiva pomi fructiferi, o căbănuţă cu toate ustensilele necesare unei petreceri în aer liber. Adăugaţi şi un grătar pe cărbuni, pe care sfârâie fleici, mititei şi cârnăciori. Ne-am delectat cu muzică românească şi cu glume de acasă, pentru că ei sunt saşi, dar inima lor bate pentru România. În Germania, românii sunt respectaţi şi duc o viaţă prosperă, ca dovadă numărul mare de copii. Dacă respecţi regulile pământului, n-ai niciun motiv să te temi de nimic. La balcoanele lor tronează antena care le aduce de acasă trei posturi de televiziune. Am fost fericită să constat toate acestea şi pentru faptul că nepoata mea Buru s-a căsătorit cu un băiat frumos, tenisman, Daniel Dolbea, iată deci că legătura de prietenie dintre mine şi Doina s-a concretizat în această căsătorie. Dumnezeu să-i ajute să fie fericiţi. Vă urez tuturor „vacanţă plăcută”, căci şi eu mă bucur de ea!