19 Decembrie 2015. Această zi mi-a oferit o mare surpriză, ceva ce nu ştiu să i se mai fi oferit cuiva. Teatrul de Comedie, unde, pe parcursul a 18 ani, am jucat 15 piese importante, a organizat în holul mare o expoziţie cu fotografii din toate spectacolele jucate. Ideea a fost extraordinară şi m-a bucurat în primul rând pe mine, pentru că erau spectacole prezentate până în anul 1990. Succese mari ale teatrului şi deci amintiri frumoase din tinereţea mea. Organizată de fiica fostului meu partener Ştefan Tapalagă, Irina, la iniţiativa directorului George Mihăiţă şi a doamnei Ileana Lucaciu, a fost făcută cu pricepere şi cu dragoste. Fotografii uriaşe executate impecabil au împodobit pereţii holului mare, oferind spectatorilor care veneau seara la spectacol imagini rămase pentru totdeauna în istoria Teatrului de Comedie. Actori care au plecat dintre noi ca Aurel Giurumia, Cornel Vulpe, Pusi Băltăreţu, Mihai Pălădescu, Şerban Ionescu şi Iiurie Darie, marea trupă a acestui teatru care a funcţionat ca o familie, cu atmosferă creatoare fără cusur. Directorul George Mihăiţă, care a preluat conducerea când încă era tânăr, s-a dovedit a fi un foarte bun manager, responsabil, generos, cu dragoste şi pentru instituţie, şi pentru membrii colectivului. El a oferit de-a lungul anilor şansa tinerilor de a se dezvolta şi celor în vârstă să-şi demonstreze experienţa. Nu e nevoie decât să priveşti faţada teatrului ca să înţelegi cum este primit spectatorul în incinta lui. Faptul că nu m-a uitat nici pe mine după atâţia ani şi mă consideră făcând parte din elita Teatrului de Comedie a fost pentru mine o mare onoare. Vernisajul mi-a umplut sufletul de amintiri de neuitat. Am revăzut fiinţe dragi lângă care am jucat: Vasilica Tastaman, Ion Lucian, Titi Rucăreanu, Silviu Stănculescu. M-am văzut şi pe mine tânără şi strălucitoare în anii în care eram atât de implicată în teatru, film, televiziune, încât nici măcar nu mă mai uitam înapoi, ci numai înainte. Vernisajul acesta m-a făcut să trec cu emoţie prin lungul drum al tinereţii mele. Să revăd oameni de la care am învăţat meserie, care m-au făcut să respect statutul de actor, să iubesc această profesie care aduce bucurie tuturor oamenilor. Am cunoscut oameni care şi-au dăruit inteligenţa şi inima scenei, spirite deosebite ca Iorgu Albulescu, regizorul Lucian Giurchescu şi Sanda Manu. Încă o dată îi mulţumesc lui George, pe care-l apreciez de la primii săi paşi pe scenă, şi doamnei Ileana Lucaciu, ultimul cronicar dramatic pe care-l mai are România. Ciclul sărbătoririlor ce m-au onorat la sfârşitul anului 2015 nu se opreşte aici, va urma.