„A venit toamna,

Acoperă-mi inima cu ceva,

Cu umbra unui copac

Sau mai bine cu umbra ta”

Nichita Stănescu, poetul iubirii, al tristeții despărțirilor, plecat mult prea devreme dintre noi... De fapt, oricând ar fi plecat era mult prea devreme... Minunatele sale poezii l-au făcut nemuritor și-l citim și-l recităm mereu cu aceeași emoție. Toamna se așterne în sufletul meu cu nostalgie și cu neliniștea ce mă cuprinde gândind la viitor. N-aș avea motive de teamă. Mă așteaptă Teatrul Tănase, la care joc de peste 40 de ani, mă așteaptă tânărul Teatru Stela Popescu, care își lansează stagiunea în sediul său de la Palatul Copiilor și, bineînțeles, ca de obicei, voi fi prezentă la toate solicitările. Orice aș face în teatru, nu mă obosește, nu mă plictisește. Anul acesta, greu m-am desprins de terasa mea de la 2 Mai, de „tapetul” în mii de nuanțe albastre al mării, de răsăriturile de soare și de apariţiile lunii care țâșnește din mare și așterne drum auriu de lumină până la poarta mea. Normal că te gândești câteodată că va veni o vreme când nu te vei mai întâlni cu aceste minuni. Dar ce mi-o fi venit?! Viața merge înainte! Și cum spun eu în spectacolul „Stela”:

„Viaţa valorează miliarde

Și n-o poți socoti nicicând în bani

Dar dacă ai în piept o inimă ce arde,

Rămâi tot tânăr și la 90 de ani”

L-am avut exemplu pe domnul Radu Beligan și voi continua și eu să joc atât cât mă va dori publicul și mă va ajuta Dumnezeu să fiu folositoare. Iată deci că la ora la care dumneavoastră citiți ziarul mă întorc de la Sibiu, unde am participat cu spectacolul „Aladin” al Teatrului Stela Popescu la Festivalul Internațional al Artei Lirice. La Teatrul Tănase vă invit să vedeți spectacolul „Stela” și celelalte spectacole ale stagiunii: „Piei, drace!”, „Viva revista”, „Aplauze, aplauze”, „Hai, zâmbeşte!” etc. În curând încep şi repetițiile la „Chirița la Iași”, cu libretul adaptat înțelegerii copiilor, cu muzică clasică și cu o distribuție deosebită. Teatrul Stela Popescu le va oferi acestora o stagiune plină de bijuterii muzicale.