Apropo de „dishdasha” albă, am auzit o glumă grozavă. Băieţelul îl întreabă pe tată: „De ce noi purtăm basmaua albă pe cap?” Tatăl: „Deoarece soarele e fierbinte şi ne face rău”. „Dar de ce purtăm noi cămaşa aceasta lungă, albă?”. Tatăl: „Pentru că sunt furtuni de praf din deşert şi ea ne apără trupul”. Băieţelul: „De ce purtăm şlapi tot timpul?” „Pentru că nisipul e fierbinte şi insuportabil”. „Bine, tată, răspunde copilul, am înţeles, dar noi trăim la Paris”. Vedeţi? Aici este paradoxul! În Kuweit am intrat şi în două restaurante unde poţi servi mâncăruri tradiţionale, dar şi europene, gătite excepţional. Găseşti toate bunătăţile pământului, de la flori panè şi fructe de mare la peşte şi berbec. Exclus porc. În aceste locuri poţi bea o cafea excepţională din boabe zdrobite pe loc într-o piuliţă mare, poţi mânca o lipie făcută pe loc la cuptor (foto 1) şi unsă cu „zaatar”, o iarbă gustoasă, sau poţi primi să fumezi o narghilea (foto 2).
Singurul lucru straniu este prezenţa femeilor cu mască neagră şi cu un gen de clapetă peste gură, pe care o ridică însă cu graţie când trebuie să mănânce. Ca să nu mai punem la socoteală un lucru şi mai delicat, faptul că fetele până la vârsta măritişului suferă o operaţie pentru a nu li se dezvolta instinctul sexual. Abia de trei ani femeile au drept la vot şi azi sunt trei deputate femei.
Spuneam în numărul trecut că distracţia principală este mersul la cumpărături. Mall-urile (foto 3, turnurile Victoriei, simbolul Kuweitului) au buticuri ale celor mai mari firme din lume la preţuri exorbitante. Aurul predomină în bijuterii de o frumuseţe rară, iar turiştii se îndreaptă spre rochii cu broderii arabe sau indiene de diverse variante.
Am prins şi o furtună de praf. Poate nu vă vine a crede, dar nu se vedea nimic la 50 de metri. Se pune în faţă un zid galben, iar oamenii poartă măscuţe albe peste nas şi gură. Foarte neplăcut, dacă mai adăugaţi la asta temperatura care se ridică până la 50 de grade Celsius. Dar cum cu bani rezolvi aproape totul, aerul condiţionat te îngheaţă din cap până în picioare oriunde te-ai afla în afară de stradă.
Spectacolul nostru s-a desfăşurat într-o sală superbă, în clădirea mare a bibliotecii, abia inaugurată. Invitaţi de domnul ambasador Vasile Sofineti şi de soţia sa, am avut ca spectatori lumea diplomatică din Kuweit şi, bineînţeles, mulţi, mulţi români.
Românii noştri veniţi aici sunt în majoritate din lumea medicală. Ceilalţi sunt constructori sau coafori. Trăiesc bine şi sunt toleraţi, fără resentimente, dacă se supun regulilor ţării. Am avut, ca de obicei, un mare succes, am primit cel de-al 16-lea premiu internaţional pentru Opera Comică, iar doamna Oţeanu şi subsemnata am primit un trofeu special pentru prestaţia din spectacolul „Magic of Music”, realizat special pentru acest turneu. A fost foarte frumos pentru noi, foarte interesant. O lume ce nu ne seamănă, cu o altă cultură, ce are frumuseţea şi curiozitatea ei...