Cu siguranţă nu vreau să vă plictisesc, dar satul acesta face parte din viaţa mea într-o mare măsură. Pare un mister, dar este real este că aici mă simt mai bine ca oriunde. Toamna, când plec, lăcrimez şi doar imaginea tristă, îngheţată, a mării mă face să mă îndepărtez speriată. Mă mai înfricoşează ceva. Soarta acestui mal de o frumuseţe rară, ce este în pericol să fie măcinat de furia valurilor. Pe cât este de frumoasă şi de albastră, marea poate deveni groaznic de lacomă şi fură din ce în ce mai mult din frumuseţea plajelor. Cu cât satul 2 Mai devine mai frumos şi mai primitor, cu atât muşcă ea, marea, cu nesaţ din singura comoară a lui, plaja (foto 1). În afară de ce v-am mai povestit despre străduinţa lipovenilor de a crea aici la mal de mare o staţiune turistică civilizată, a mai apărut, chiar la intrarea în sat, un şantier naval performant (foto 2 - creat pe vechiul şantier de reparaţii ajuns în paragină), ce arată ca un laborator uriaş colorat în galben şi albastru. Şi acesta ridică valoarea satului. El oferă locuitorilor locuri de muncă iarna, atunci când se topesc rezervele obţinute din turismul din timpul verii.
Pare un tablou echilibrat, dar perspectiva anilor începe să se întunece, pentru că resursa adevărată a locuitorilor, sezonul de vară, începe să dispară încet-încet. Şi, dacă luăm în considerare şi schimbările climatice, viitorul nu arată prea roz. Malul nu ţine de primăria satului, ci de Ministerul Mediului, iar toate sesizările făcute de edilii locului au fost întâmpinate cu tăcere. Oare mai este timp în atâta zarvă să se ocupe cineva de plajele satului 2 Mai? Suntem conştienţi că turismul ar fi sursă sigură de profit în această ţară frumoasă. Dar mai nimic nu se mişcă. Se tot vorbeşte despre litoralul bulgăresc, care nu e nici pe departe mai frumos ca al nostru, dar ei sunt mai gospodari.
Foarte trist este că după ce oamenii s-au străduit cu forţe proprii să clădească un loc de odihnă, curat şi modern, dedicat mai ales familiştilor, s-ar putea ca în curând să piardă atracţia principală: plaja. S-a construit o faleză superbă (foto 3), cu sacrificii, căci cei care-au investit sunt oameni obişnuiţi, nu miliardari. Ce valoare va mai avea ea dacă nu vor mai fi turişti care să se plimbe seara în lumina lunii pe nisipul auriu? Auriu şi mai frumos ca în multe colţuri ale lumii.
Am auzit că în unele ţări statul vine în întâmpinarea oamenilor care investesc cu amenajări de infrastructură: apă, canalizare, curent, asfalt. De ce oare la noi nu se aruncă nicio privire spre cei care-şi pun toată speranţa în investiţii de viitor. Să dea Domnul ca faleza de la 2 Mai să mai reziste până când cineva se va trezi să arunce o privire pe nenumăratele proiecte de consolidare propuse de primăria satului!