Au trecut peste 25 de ani de când am cunoscut familia Ciubotaru (foto 1), doc­tori tineri, frumoşi, veniţi la început de carieră în Bucureşti, cu visuri pline de speranţă. Notorietate în primul rând, căci erau pa­sio­naţi fiecare în branşa sa. An­cuţa - oftalmolog, provenită dintr-o fa­mi­lie de doctori din Tecuci, Vasile - neuro­log, venit de pe plaiuri bucovinene. Amân­doi serioşi, harnici, şi-au deschis repede ca­lea spre realizarea visurilor. Între timp, a apărut Raluca, rodul iubirii lor. De fapt, despre ea voiam să vă vorbesc. Aud me­reu vorbe grele la adresa tinerei gene­ra­ţii. Oamenii în majoritatea lor judecă după aparenţe, iar informaţiile ce le culeg de la televizor nu sunt menite să-i con­tra­zică. Ceea ce văd îi îndreptăţesc să nu aibă încredere în generaţia de azi. Îmbră­că­mintea sumară, distracţiile permanen­te, afirmaţiile hazardate şi relaţiile senti­mentale superficiale sunt judecate. Eu am avut posibilitatea să cunosc mai în­deaproape pe câţiva dintre tinerii zilelor noastre. Lucrând cu ei, am întâlnit oa­meni formaţi, pasionaţi, care vor să-şi construiască o carieră solidă, să însemne ceva în societate. Printre ei se numără şi Raluca Ciubotaru. Găgălicea de câţiva anişori, care se juca în nisip pe malul La­cului Buftea unde petreceam verile, a de­venit azi o domnişoară frumoasă, absol­ventă a două facultăţi, Drept şi Relaţii Economice Internaţionale, şi cunoscătoa­re a patru limbi, reţineţi, cu drept de traducător. Are cabinetul său de notariat, munceşte mult, dar dincolo de asta îşi pe­trece clipele libere cu părinţii săi. Hobby-ul lor? Plimbările către toate colţu­rile lumii. Într-un an au ajuns până la Po­lul Nord cu Dacia lor năzdrăvană şi s-au întors nevătămaţi acasă. Şi-au făcut o casă frumoasă, în care ne întâlnim cu toţi prietenii, căci Ancuţa şi Vasile fac fel de fel de bunătăţi. Au un căţel adorat, Athos, partener de plimbări prin Bucureşti şi în străinătate, deci face parte din familie. Crescută în această atmo­sferă, Raluca are un caracter frumos, o pregătire profe­sională remarcabilă, un om de cultură mi­nunat, care îţi dă speranţa că generaţia care vine ne va asigura viitorul. Mai am exemple multe de copii dotaţi. Vedeţi aici în fotografie şi pe Andrei Licareţ (foto 2), pianist excepţional, despre care vom vor­bi altădată. V-am ataşat şi o fotografie de la întâlnirea grupului nostru de la restau­rantul „Trei măgari” (foto 3), unde am petrecut o seară la un grătar excepţional.