de Cătălina Tăgârță
Scleroza multiplă, neuropatiile periferice sau boala Parkinson sunt afecţiuni neurologice a căror incidenţă este în creştere chiar şi în rândul populaţiei tinere. Şi accidentul cerebral vascular este o afecţiune întâlnită tot mai adesea la tinerii sub 30 de ani, în prezent, peste 31% din numărul total de pacienţi cu AVC ischemic având vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani (circa 20.000 de noi cazuri anual), în creştere de la 25% în 1990. Toate aceste lucruri prezintă un semnal de alarmă pentru specialişti, care s-au reunit să dezbată problema în cadrul celei de-a IX-a ediţii a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie, care a avut loc în luna iulie.
Boala Parkinson poate apărea și la 20 de ani
Cum ajung tinerii să sufere de aceste boli, unele denumite până de curând bolile bătrâneţii? „De obicei, debutul la vârsta tânără, în cazul unor afecţiuni cum este boala Parkinson, se asociază cu anumite predispoziţii genetice. Factorii de mediu pot favoriza şi ei apariţia acestor suferințe, şi anume, expunerea la diverse substanţe chimice (pesticide, insecticide, substanțe organoclorurate), traumatismele cerebrale, sindromul parkinsonian”, a declarat și preşedintele Societăţii Române de Neurologie, Dafin Mureșanu. În ceea ce priveşte boala Parkinson, vârsta la care aceasta ar putea să apară a scăzut în ultimii ani. Anual, la nivel mondial, 10 oameni din 100.000 sunt diagnosticaţi cu această suferință, fiind a doua afecţiune neurodegenerativă, ca frecvenţă, după maladia Alzheimer. Deşi cel mai adesea se consideră că afectează predominant persoanele trecute de 65 de ani, trebuie precizat că poate surveni chiar şi în jurul vârstei de 20 ani. La nivel mondial, pe baza studiilor de prevalență disponibile, se consideră că sunt aproximativ 6 milioane de persoane cu boala Parkinson. Este posibil ca acest număr să fie mai mare, ținând cont de cazurile încă nediagnosticate. Specialiștii estimează că în România sunt trataţi în jur de 70.000 de pacienţi cu boala Parkinson.
Nu există tratament care să asigure vindecarea completă
Scleroza multiplă este o boală autoimună, o afecţiune cronică, inflamatorie și degenerativă a sistemului nervos central, ale cărei cauze nu sunt complet cunoscute şi pentru care nu există un tratament care să asigure vindecarea completă și definitivă. Debutul bolii are loc în majoritatea cazurilor între 20 şi 30 de ani. La vârste de peste 50 de ani, boala afectează de două ori mai mult femeile decât bărbații. Se întâlneşte rareori şi la vârste sub 18 ani. Statisticile arată că, la nivelul UE, numărul persoanelor cu scleroză multiplă a crescut semnificativ în ultimii șase ani, ajungând la circa 600.000. În România, există aproximativ 6.000-7.000 de bolnavi. Potrivit specialiștilor, dintre aceștia, beneficiază în prezent de tratament imuno-modulator la standarde mondiale doar 2.700. În plus, datorită Societății de Neurologie, România are deja un registru național, care va fi operațional din a doua jumătate a anului viitor.
„Simptomele obișnuite includ oboseala patologică”
Datele prezentate de Platforma Europeană a Sclerozei Multiple situează țara noastră pe locul 27 (din 33 de state) în Europa la capitolul servicii medicale acordate pacienţilor diagnosticaţi cu această boală invalidantă. „Simptomele obișnuite includ: oboseală patologică, probleme de motilitate, tulburări de coordonare, echilibru, sensibilitate, durere, tulburări cognitive, depresie și multe altele. Practic, aproape orice simptom sau semn neurologic poate fi prezent în scleroza multiplă. Deși nicăieri nu există un tratament-minune care să vindece boala, după îndelungi cercetări în domeniu au fost create terapii care îmbunătăţesc semnificativ calitatea vieţii pacienţilor”, a declarat profesor doctor Dafin Mureşanu. Aceleaşi statistici îngrijorătoare, care includ şi România, vizează neuropatiile periferice. De această dată însă, factorii de risc sunt mai la îndemână, depistarea lor la vârste cât mai tinere având legătură cu stilul de viaţă: consum excesiv de alcool, deficienţe în alimentaţie, expunerea la substanţe toxice etc.
Soluţia: oamenii ar trebui să comunice între ei cât mai mult şi pozitiv
Ce trebuie făcut? Odată cu trecerea anilor trebuie eliminaţi factorii de risc care pot declanşa sau agrava o boală neurologică. „Evenimentele negative din viaţa noastră au repercusiuni şi asupra sistemului imunitar, diminuând capacitatea de apărare a organismului şi favorizând apariţia bolilor. De exemplu, stresul poate duce la creşterea tensiunii arteriale, care este un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral. Accidentele vasculare cerebrale, pe lângă impactul lor asupra funcţiilor motorii şi senzoriale ale creierului, pot genera şi tulburări cognitive. Aşa cum am mai spus, unele boli neurodegenerative, precum scleroza laterală amiotrofică, au o importantă componentă genetică”, mai punctează doctor Mureşanu. Apoi, medicii neurologi atrag atenția asupra altor obiceiuri caracteristice vieții moderne: sedentarismul, alimentaţia dezechilibrată, bogată în carbohidraţi şi grăsimi saturate, este dăunătoare şi în cazul bolilor neurodegenerative. Dintr-o altă perspectivă, studii recente sugerează faptul că mersul pe jos în ritm alert, timp de 45 de minute pe zi, cel puţin trei zile pe săptămână, se asociază cu îmbunătăţirea semnificativă a performanţelor intelectuale, capacității de concentrare și a stării de sănătate în general. Şi în acest sens sunt multe dovezi ştiinţifice care au stabilit efectul benefic al activităţii fizice regulate asupra memoriei, capacităţii de concentrare şi a stării de sănătate în general. Oamenii ar trebui să se alimenteze echilibrat, să comunice între ei cât mai mult și pozitiv, să mențină o activitate cognitivă timp îndelungat (în special cititul) şi să desfăşoare o activitate fizică moderată.