Main menu

header

510 24 2de Dana Purgaru

Aquascaping-ul este o adevărată artă a transformării unui banal acvariu într-un peisaj de suprafață desprins din natură. Și, ca orice artă, și aceasta are artiști de seamă căutați în toată lumea, concursuri internaționale și, nu în ultimul rând, stârnește numeroase pasiuni.

Un bazin în care peștii nu joacă rolul principal

În aquascaping sunt folosite concepte de grădinărit, aranjamente artistice, tehnici de design, dar și cunoștințe de biologie despre tipurile de plante acvatice și despre speciile de pești. De asemenea, grădina din străfunduri necesită la fel de multă dedicație, timp și pasiune ca și una de suprafață. Pentru a realiza un astfel de proiect este nevoie de un acvariu, de accesorii esențiale precum neoane, încălzitor, aerator și filtru, de plante, pietre, rădăcini și, în ultimul rând, de pești. Da, ați citit bine, deoarece peștii sunt opționali în aquascaping, fiind de dorit doar pentru a ilustra, de pildă, păsările care străbat cerul deasupra unei tundre la asfințit.

Există trei stiluri principale

În aquascaping, există trei stiluri principale: cel natural sau japonez a fost introdus în anii ’90 de japonezul Takshi Amano și mimează într-un mod uluitor peisaje din natură; cel olandez este un stil cu începuturi în anii ’30 și se bazează pe vegetație luxuriantă, alcătuită din plante de diverse culori, mărimi și forme și stilul junglă, care încorporează elemente din primele două, într-un rezultat haotic, dar îngrijit.

Proiectul este baza

Totul pornește însă de la un proiect, adică un desen cu rezultatul final inspirat, de cele mai multe ori, dintr-o fotografie din natură, cu un peisaj. Urmează documentarea legată de tipurile de plante acvatice ce pot fi folosite pentru a mima vegetația de suprafață, atât în ceea ce privește forma ei, cât și culoarea. Dimensiunea acvariului poate fi de la 30 de litri la câteva sute de litri, dar țineți cont că timpul pe care-l veți petrece îngrijind această grădină acvatică va crește odată cu dimensiunea.

Urmează alegerea luminii, a solului și a fertilizatorilor, aspecte foarte importante pentru a avea plante sănătoase.

Respectați regulile cu stricteţe

Apoi, pentru că cel mai important aspect al acestei arte mai puţin obişnuită este perspectiva, substratul trebuie poziționat după un anumit tipar, cu adâncimi diferite, cu pante, văi, dealuri, munți și chiar cărări, după cum este proiectul. Ca regulă de bază, adâncimea cea mai mare trebuie să fie în partea din față a acvariului, pentru o oferi profunzime peisajului de ansamblu. Amplasați apoi pietrele, rădăcinile și alte astfel de accesorii de care aveți nevoie pentru proiect, însă încercați să vă feriți ca acestea să fie localizate în centrul acvariului. Cel mai bine este să împărțiți recipientul în trei zone imaginare, de mărime egală, și să puneți punctele de interes în unul singur sau în ambele puncte create.

Optați pentru specii mici, de bancuri

În ceea ce privește plantele, aveți de unde alege, deoarece găsiți nenumărate varietăți de culori, de forme și de mărimi diferite. În general, acestea trebuie să aibă frunze mici, pentru ca întregul „tablou” să pară mai mare și să nu încarce imaginea de ansamblu. Există chiar specii care pot forma un foarte frumos covor, cu aspect de gazon, dar și de „tufe”. Dacă optați să introduceți și pești, atunci alegeți specii mici, de banc, cum ar fi Boraras spp., Paracheirodon innesi, Hemigrammus rhodostomus, dar nu introduceți foarte mulți, pentru a nu distrage atenția privitorului și a estompa ideea de bază în aquascaping, aceea de peisaj.

Fotografiați rezultatul

Ultimul pas, după ce acvariul arată exact ca în poza din care v-ați inspirat proiectul inițial, este fotografierea lui. Pentru a obține cea mai bună imagine cu rezultatul muncii depuse este bine să utilizați tehnici de profunzime.

Aquascaping nu este numai o pasiune interesantă, ci și una foarte relaxantă