de Dana Purgaru
Ca și cum pericolul imens reprezentat de babesioză, în special primăvara, n-ar fi suficient, leptospiroza vine și ea să completeze acest tablou de pericole cu care se confruntă câinii și bagă frica în stăpânii lor. Doctor în medicină veterinară Daniel Lescai, șef de clinică la Spitalul Veterinar Salvavet-Ilioara, din București, explică în ce constă această problemă și cum pot fi ferite patrupedele.
Se transmite la om
Leptospiroza este o zoonoză, o boală ce poate afecta mai multe specii, inclusiv omul. „Este produsă de bacteria Gram-negativă Leptospira canicola sau L. icterohaemorrhagiae. Bacteria poate supraviețui în mediu adecvat și în surse de apă”, ne-a spus medicul veterinar, care a adăugat că aceasta e distrusă de uscare, de sterilizare și de lumină ultravioletă. „Atenționarea este pe cât se poate de necesară, mai ales că, în perioadele de primăvară și început de vară, leptospiroza la câine se manifestă la exterior similar babesiozei, o altă afecțiune gravă, însă transmisă de căpușe”, a completat specialistul. Observațiile celor care primesc frecvent studii privind situația epidemiologică au arătat că, în ultima perioadă, Europa se confruntă cu episoade repetate de leptospiroză produse de o tulpină denumită Bratislava. „Chiar și vaccinați, câinii sunt protejați mai puțin de 75%, și de aceea atenția trebuie sporită. Mai ales că un animal ce trece prin boală încă elimină câteva luni bacterii prin urină, și de aici pericolul pentru sănătatea omului”, avertizează doctorul Lescai.
Poate duce la hepatită sau la leziuni renale
Transmisia se produce prin contact cu urina și cu apa contaminată, cu solul, cu mâncarea sau cu așternutul. „Unele specii pot fi purtătoare fără semne clinice, așa cum se întâmplă cu șobolanii, iar de șobolani chiar nu ducem lipsă în orășele și în zonele limitrofe. O atenționare specială față de apele stătătoare, de bălți în care Leptospira poate găsi un mediu propice pentru transmitere. Organismul penetrează prin membranele mucoase sau leziunile cutanate, diseminează în corp și infectează numeroase țesuturi. Incubația este de aproximativ șapte zile. L. icterohaemorrhagiae produce, în general, distrugeri hepatocelulare, ducând la hepatită, pe când L. canicola produce mai ales leziuni renale, ducând la nefrită interstițială”, atrage atenția specialistul.
Vaccinarea și deratizarea, metode de prevenire
Semnele clinice ale leptospirozei sunt: anorexie, febră (41-42 de grade Celsius), depresie, deshidratare, vomă, diaree, durere abdominală superioară, icter, hemoragii gingivale, nefromegalie, durere renală și poliurie/polidipsie sau oligurie. Pentru diagnostic se folosesc următoarele probe: hematologie, biochimie, profil de coagulare, teste de urină și teste serologice. „Pentru tratament se iau antibiotice, în special beta lactamice în primă fază, necesitând altele apoi pentru a elimina statutul de purtător. Poate fi folosită doxiciclina. Tratamentul de susținere este îndreptat către restaurarea echilibrului fluidelor și electroliților. Dacă s-a produs insuficiență renală acută, trebuie reechilibrată eliminarea de urină. Transfuziile pot fi necesare în cazul anemicilor”, a mai explicat medicul veterinar. În ceea ce privește metodele de prevenire, acestea sunt vaccinarea și deratizarea.