de Dana Purgaru
Majoritatea pisoilor mici, salvați de proprietari de pe stradă, au probleme de dezvoltare osoasă din cauza lipsei unei diete adecvate vârstei lor. Același lucru se petrece și în cazul puilor crescuți în casă, care nu au beneficiat de o alimentație corespunzătoare perioadei de creștere. Aceste probleme pot duce la rahitism, după cum atrage atenția dr. Daniel Lescai, doctor în medicină veterinară, șef de clinică la Spitalul Veterinar Salvavet Ilioara din București.
Hrana maternă este unică
Fiecare pui de pisică trebuie să sugă suficient de mult lapte matern pentru ca dezvoltarea să fie armonioasă. Acest lapte are o compoziție unică de proteine, de vitamine și de minerale, ce nu poate fi substituit cu alt tip de lapte, deoarece nevoile nutriționale ale unui pisic în creștere sunt diferite față de orice altă specie. „O pisică are nevoie ca în hrana pe care o are la dispoziție să se regăsească neapărat vitamina A, taurină, acizi grași esențiali, vitamina D, calciu și fosfor. De aceea, hrana de pisică este unică și trebuie să respecte o serie de criterii de calitate în ceea ce privește compoziția chimică și încărcătura energetică. Ca urmare, cel mai des întâlnite cazuri de rahitism sunt la pisoii care, din păcate, au fost abandonați sau au fost salvați și hrăniți după o dietă necorespunzătoare”, ne-a spus medicul veterinar.
Modificările osoase pot persista toată viața
Rahitismul este așadar des întâlnit în cazul animalelor tinere, aflate în creștere, care au deficiențe de vitamina D. „Animalul afectat este incapabil să absoarbă calciul din intestin, ducând la o reducere a mineralizării osoase la nivelul zonelor de creștere. Semnele clinice includ șchiopătură, articulații tumefiate, oase curbe”, potrivit dr. Lescai, care a adăugat faptul că diagnosticul poate fi pus doar în urma unei examinări radiologice. În lipsa acesteia, modificările osoase pot rămâne ascunse. Tratamentul poate fi realizat cu succes prin modificarea dietei. „Efectele tratamentului se vor vedea în decursul câtorva săptămâni. În funcție de vârsta depistării, modificările osoase pot rămâne vizibile pe tot parcursul vieții și să predispună la probleme de deplasare, fătări distocice, probleme de respirație și altele”, a mai atras atenția specialistul.