de Roxana Istudor
Numeroase filme, coloane sonore, personaje, chiar cariere remarcabile își datorează existența unor animale. Fie că au stat la baza unor întâmplări sau coincidențe, fie că au inspirat mari creatori, necuvântătoarele au fost de multe ori vectori ai unor mari simboluri ale culturii pop mondiale.
George Lucas, „Star Wars” și câinele Indiana
Seria „Star Wars” este atât de celebră, încât este cunoscută și iubită de toate generațiile. Personajul fantastic Chewbacca, unul dintre reperele fixe ale seriei, a fost imaginat de George Lucas în timp ce-și privea câinele stând pe locul pasagerului din mașină. Pentru că nu a putut îndeplini dorința soției de a „distribui” animalul într-un alt film, Lucas a creat în schimb un personaj inspirat de acesta care, după cum se știe, a cucerit întreaga lume. Cât privește filmele dintr-o altă serie faimoasă semnată de Lucas, „Indiana Jones”, este suficient să fie menționat faptul că animalul iubit al regizorului purta numele… Indiana.
„Păsările” lui Hitchcock au existat
Un reper al cinematografiei mondiale, „Păsările” lui Alfred Hitchcock, pornea de la o știre de ziar: în North Monterey Bay, păsările au început într-o noapte să se izbească violent de case. Pe măsură ce oamenii aprindeau luminile, tot mai multe zburătoare se adunau să facă același lucru. S-a descoperit că înghițiseră pești care se hrăniseră cu alge otrăvite. A doua zi, orașul era o mare de înaripate moarte…
Unul dintre cele mai fascinante personaje din seria „Stăpânul inelelor”, Gollum, rostește memorabilul „My precious”, care dă fiori, pentru că actorul și regizorul Andy Serkis și-a studiat foarte mult pisica, pe Diz. Mai exact, zgomotul produs de aceasta în timp ce încearcă să scape de un ghem de blană din stomac este vocea lui Gollum.
O meduză a salvat un geniu
Un titan al secolului al XX-lea, scriitorul Evelyn Waugh, a vrut să se sinucidă pentru că succesul întârzia. A decis să intre în mare și să înoate până la moarte. Nu a ajuns departe, pentru că o meduză l-a ciupit atât de strașnic, încât cel care ulterior avea să dea lumii „Brideshead” s-a întors la mal și a hotărât să trăiască.
În anii 1970, „Willard” era un film foarte popular, care spunea povestea unui om care folosea șobolani pentru a se răzbuna pe cei care-l trădaseră. În aceeași perioadă, tânărul Michael Jackson se străduia din răsputeri să iasă din umbra trupei de familie Jackson Five și să înceapă o carieră solo. Acest lucru nu s-a întâmplat până când nu a interpretat o piesă… romantică despre unul dintre șobolanii cu pricina, cântecul „Ben”, cu care regele muzicii pop de mai târziu ajungea pentru prima oară pe primul loc în clasamente.
Vaca lui Scott și corbul lui Poe
Linia din care se trage Sir Walter Scott, celebrul creator al lui „Ivanhoe”, a început cu tentativa străbunicului său de a fura… o vacă. Prins, acesta a avut de ales între a fi executat și a se cununa cu fata proprietarului. După o scurtă ezitare, William Scott s-a însurat, spre binele de mai târziu al literaturii universale. Când corbul vorbitor al lui Charles Dickens a pierit, a devenit personaj de roman. O recenzie acidă la adresa personajului cu pricina a făcut nimeni altul decât Edgar Allan Poe. Interesant de remarcat este faptul că patru ani mai târziu, Poe a reevaluat ideea corbului și a dat la iveală unul dintre cele mai strălucite poeme ale literaturii americane.