de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu

Miliarde de păsări migrează anual între Europa și Africa, în căutare de hrană. Obiceiurile lor, cunoscute și consemnate din vremuri biblice, sunt în continuă schimbare din pricina omului...

Pleacă după hrană, se întorc pentru reproducere

Cu iarna tot mai aproape, stolurile de păsări călătoare se pregătesc din nou să plece în lungile lor migrații, care pentru unele exemplare poate însemna scăderea la jumătate a masei corporale. Frigul din perioada iernii este factorul principal care determină migraţia păsărilor din România. Multe dintre păsările migratoare ar putea suporta fără probleme temperaturile scăzute din timpul iernii, însă odată cu frigul dispar treptat şi sursele de hrană. Insectele nu mai sunt, pământul va fi acoperit cu un strat de zăpadă, iar bălţile şi râurile vor îngheţa. Toate păsările care depind de aceste surse de hrană vor fi nevoite să migreze în căutarea unor condiţii prielnice de trai. Dacă, pe de o parte, păsările migratoare din România pleacă spre latitudinea sudică, ce oferă pe timpul iernii temperaturi mult mai bune şi condiţii mai bune de hrană, care este motivul pentru care se întorc? Un alt instinct fundamental: reproducerea. Mai exact, pentru că păsările cresc pui în perioada verii, moment în care au nevoie de surse de hrană abundente pentru a putea face faţă cerinţei neîncetate a puilor după mâncare, profită de zilele mai lungi și de abundența sezonieră care se înregistrează în emisfera nordică pe timp de vară.

Călătorii epuizante

În România sunt și păsări migratoare care nu pleacă decât dacă iernile sunt foarte grele. Multe dintre păsările de apă pleacă doar atunci când îngheaţă luciul apelor şi hrănirea devine imposibilă. De multe ori, în plină iarnă putem vedea pe bălţi şi pe lacuri gâşte, rațe, lebede sau stârci. La polul opus sunt păsările migratoare insectivore, care părăsesc teritoriul românesc încă de toamna devreme. Aici intră familia rândunicilor - toate exemplarele pornesc în migraţie în fiecare an. Adevărați campioni ai zborului, aceste păsări pot străbate distanţe lungi și de 10.000 de kilometri, până în Africa. Atunci când au posibilitatea, rândunicile folosesc vapoarele de pe mare ca locuri de odihnă... În schimb, berzele, mai grele, folosesc curenții calzi pentru a putea plana și a economisi astfel energie pe parcursul epuizantei călătorii. Dintre cele circa 400 de specii de păsări care trăiesc în România, aproximativ 350 sunt călătoare.

Delta Dunării, oprirea ideală

Nu toate păsările migratoare iernează în Africa. Sunt exemplare care iernează în bazinul Mării Mediterane, în sudul Asiei şi chiar în bazinul Mării Negre. Pe litoralul românesc şi pe lacurile adiacente iernează des lebede, lişiţe, găinuşe de baltă, diferite specii de rațe, dar şi păsări de pradă. Sunt specii care vin din Siberia şi din zonele nordice ale Europei pentru a ierna la noi (este, de altfel, și singurul anotimp în care pot fi văzute) - cinteza de iarnă, cocoşarul, becaţinele, botgrosul, florintele, fluierarii, rațe, diferite păsări răpitoare. România este şi o ţară de pasaj pentru multe specii de păsări călătoare care se opresc la noi pentru scurte perioade, pentru a se odihni şi pentru a se hrăni. Delta Dunării este o locaţie foarte importantă pentru păsările de pasaj. Aici vin raţe sălbatice, gâște de vară, prepeliţe, sturzi, porumbei gulerați, ciocârlii, grauri. Toate aceste date sunt valabile de mii de ani, dar efectele acțiunilor de tot felul ale oamenilor schimbă tot mai pregnant comportamentul păsărilor călătoare.

Vânate, fără habitat și hrană, expuse bolilor

Activitățile umane pot avea un efect devastator asupra populațiilor de păsări călătoare. Înainte de a începe migraţia spre zonele mai calde, în luna noiembrie de regulă, păsările se adună în stoluri mari, care vor fi conduse către destinaţii de exemplarele mai experimentate. Dar sunt ţări unde se practică vânătoarea cu plase, care sunt puse pe traseele de migraţie ale păsărilor. De multe ori sunt capturate stoluri întregi... Mai departe, foarte multe dintre păsările migratoare de pe teritoriul României au ajuns să nu mai zboare spre ţările calde, devenind sedentare, din instinct de conservare. „În sud, acolo unde ar fi vrut şi ar fi trebuit să plece, nu mai sunt condiţii de habitat de iarnă - război, ocuparea de oameni a habitatelor lor, distrugerea habitatelor. Toate au făcut ca mai jos de Balcani să nu mai fie condiţii prea bune pentru trai. La noi rămân destul de multe, fiindcă avem Marea Neagră şi au o soluţie”, explică medicul veterinar Adrian Bâlbă. Din păcate, aceste păsări rămân expuse penuriei de hrană și gripei aviare, care le poate afecta grav, întrucât au imunitatea scăzută și foarte multe dintre ele se sting.

Aproximativ cinci miliarde de păsări migrează anual între Europa și Africa

Schimbările climatice deviază comportamentul

Din cauza schimbărilor climatice, 20 de miliarde de zburătoare (aproximativ 70% dintre păsările migratoare ale lumii) şi-au schimbat obiceiurile de migrare în ultimele decenii, avertizează specialiștii. Altfel spus, păsările care obişnuiau să migreze pe distanţe lungi optează pentru rute mult mai scurte, iar cele care migrau pe distanţe scurte nu mai pleacă deloc. Unul dintre cele mai citate exemple este cel al lebedelor care rămân în oraşe europene pe parcursul iernii. România este traversată de cea de-a doua rută majoră europeană de migrare a păsărilor de apă. Dunărea, Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei, Insula Mică a Brăilei sunt zonele unde se concentrează migraţia păsărilor, cu luna noiembrie ca perioadă de vârf.

Dintre cele circa 400 de specii de păsări care trăiesc în România, aproximativ 350 sunt călătoare