de Luana Mare şi Adrian Barna

Dacă pisica, peştii din acvariu, câinele sau papagalul sunt bolnavi şi nu vreţi să-i traumatizaţi cu investigaţii şi tratamente medicale dureroase, puteţi alege varianta terapiilor complementare, cum ar fi Tehnica Bioinformaţională sau Cranio-Sacrală. Acestea au impact major asupra sănătăţii lor, dar sunt blânde şi neinvazive pentru pacienţii necuvântători. Despre beneficiile acestor terapii ne-a vorbit Andrei Chiţu (foto), specialist în Terapie Bioinformaţională, dar şi în multe alte terapii complementare.

„Aplic metode din Tehnica Bioinformaţională şi Cranio-Sacrală”

- Ce fel de terapii complementare dintre cele cunoscute de dumneavoastră credeţi că sunt potrivite în tratarea afecţiunilor animalelor?

- Eu lucrez pe animale cu metode din inteligenţa corpului, care este ceva între Tehnica Bioinformaţională, Cranio-sacrală şi încă vreo două terapii. Pun mâinile pe anumite puncte pe corpul animăluţului. La peşti se face la distanţă, cu aceleaşi efecte.

- Ce boli aţi tratat la animale cu aceste metode?

- Cazuistica legată de animale este extrem de surprinzătoare. Sunt multe animale care au diabet, care au diverse situaţii de circulaţie sangvină, de cord, probleme renale, otite, tumori etc. Sunt multe boli ce se pot ameliora sau chiar vindeca prin aceste terapii. Câteodată am impresia că vorbim despre pacienţi pe două picioare. Am observat că, de exemplu, dacă aparţinătorul are glicemie mare, animalul face diabet. Animalele preiau boala stăpânilor. Ele se sacrifică şi preiau din suferinţa stăpânului lor. La ele se declanşează afecţiunea în forma gravă. La peşti am avut de tratat probleme medicale infecţioase. Au venit la terapie posesori de peşti speciali, care reprezintă o investiţie. Dar pentru că şi peştii au meridiane energetice, terapia merge nemaipomenit. După şedinţă, animalele îşi schimbă comportamentul. Dacă avem un câine cu anxietate mare şi cu o suferinţă vizibilă, imediat devine mai vioi. Și exemplele pot continua.

„Sunt practici blânde, neinvazive, care merg până la cauză”

- Cum sunt pacienţii din lumea necuvântătoarelor? Cum e lucrul cu ei?

- Animalele reacţionează bine la aceste terapii, pentru că nu sunt stresate de diverse instrumente medicale sau de aparate necesare intervenţiilor. Nu există supradozaj, corpul îşi ia cât are nevoie, şi terapia se duce exact pe locul respectiv. Dacă vorbim despre o tumoare, trebuie să privim corpul în ansamblu, pentru că tumoarea nu este de sine stătătoare. În acest caz, terapia acţionează asupra tumorilor, dar merge şi la cauza care a declanşat afecţiunea. Într-un procentaj destul de mare, animalul nu mai face afecţiunea respectivă. Când vorbim despre o tumoare, în cele mai multe cazuri nu se va mai întâmpla niciodată după vindecare, până la sfârşitul vieţii animalului.

- Au şi probleme emoţionale?

- Da. Şi la animale sunt cazuri când afecţiunile vin din situaţii pe care le-au trăit în trecut, pentru că şi ele au emoţii pe care le rulează. De exemplu, problemele de ficat pot fi legate, la pisici, cumva de relaţia cu mama lor, probabil că au fost separate înainte de vreme. Şi animalele au emoţii, au nevoie de afecţiune. Şi animalele au nevoie de timp petrecut împreună. Sunt situaţii când dezvoltă anumite afecţiuni pentru că uităm să ne jucăm cu ele, uităm să le băgăm în seamă, apoi le abandonăm.

„Şedinţa se poate face şi la distanţă”

- Câte şedinţe sunt necesare pentru vindecarea unei afecţiuni?

- Nu se poate estima de la început. Sunt afecţiuni legate de metabolism care se rezolvă în şase, şapte şedinţe, dar sunt şi situaţii unde reţeaua malignă e dezvoltată şi vorbim de până la 20 de şedinţe. Nu există neapărat o reţetă. Cam după primele două şedinţe se poate face o evaluare strictă. Îi pot spune stăpânului dacă boala se rezolvă sau se ameliorează.

- Le puteţi face terapie şi la distanţă, aşa cum se întâmplă şi în cazul oamenilor?

- Sigur, terapia funcţionează şi la distanţă. Există situaţii când animalul nu poate fi deplasat. E suficient un telefon al aparţinătorului. Acesta va fi releul între mine şi animalul respectiv. Mă voi conecta mental la animăluţ prin persoana care mă solicită. Terapia la distanţă funcţionează foarte bine.

„Pot prelua din durerile stăpânilor”

- Ce recomandaţi posesorilor de animale pentru sănătatea bună a companionului?

- Oamenii ar trebui să aibă grijă de animale şi să le privească asemenea unui dar apărut în viaţa lor. Este de dorit ca animalele să nu fie alimentate cu mâncarea pe care o consumăm noi, oamenii. Apar probleme de sănătate şi din cauza asta.

- Luaţi în calcul atunci când aveţi un animal bolnav şi starea de sănătate a stăpânului său?

- Întotdeauna. Între animal şi stăpân există tot felul de legături energetice mai puţin văzute. Ca într-o familie. Şi se pot transfera tot felul de afecţiuni de la stăpân la animal, mai ales că acesta din urmă este foarte receptibil la nevoile şi la durerile omului, pe care-l iubeşte şi de la care primeşte afecţiune şi îngrijire. Întotdeauna când vin la terapie animale mă uit la starea de sănătate a stăpânului. Uneori, şi el are nevoie de tratament. Nu deschid procesul terapeutic, doar sugerez, atunci când simt că este cazul, într-un mod elegant şi neutru. Este opţiunea stăpânului dacă începe şi el procedura de terapie.

- Le daţi tratamente cu plante sau medicamente?

- Nu. Recomand, în funcţie de afecţiune, plimbări pe lângă anumite soiuri de arbori. Dacă vorbim despre un diabet, recomand plimbări pe lângă un mesteacăn. Energia acestuia ajută în procesul de vindecare. De asemenea, recomand stăpânilor de animale să le arate afecţiune, preţuire. Animalele sunt parte din viaţa noastră, ca orice alt membru al familiei.

„Am observat că, de exemplu, dacă aparţinătorul are glicemie mare, animalul face diabet. Animalele preiau boala stăpânilor, se sacrifică şi preiau din suferinţa stăpânului lor. La ele se declanşează afecţiunea în forma gravă“

„Pisicile se aşază pe locurile cu energie neprielnică“

- Este adevărat ce se spune că pisicile convertesc energia negativă dintr-o casă în energie pozitivă? Ca terapeut, aţi simţit asta?

- Pisicile sunt nişte animale nemaipomenite. Există o reţea de radiaţii telurice pe toată suprafaţa Pământului. Schematizată, ar semăna cu o tablă de şah aşezată peste glob. Se numeşte Hartmann, după cel care a descoperit-o. La intersecţia liniilor respective sunt nodurile Hartmann. În punctele acelea, energia rea este extrem de intensă. Este mai puţin recomandat să stăm mult timp în acele noduri. Ei bine, pisicile stau pe acele noduri. Locul în care stă pisica e un nod Hartmann. Energia acelor locuri poate fi schimbată. Este bine de ştiut că acolo unde obişnuiesc pisicile să stea nu sunt locuri cu energie pozitivă.