de Roxana Istudor şi Alexandru Brădescu
Cercetări uimitoare, de dată recentă, vin să răstoarne una dintre cele mai împământenite păreri despre puma, și anume aceea că este o felină singuratică.
Sistem complex, construit pe reciprocitate
De zeci de ani se credea despre puma sau despre leul de munte că este o felină singuratică, un prădător care interacționează cu ceilalți membri ai speciei doar pentru a se împerechea sau a se lupta cu rivali pentru teritoriu. Dar un studiu de ultimă oră relevă, în mod surprinzător, că pumele au rețele sociale și ierarhice bine puse la punct, în interiorul cărora comunică și împart hrana. „După cercetări îndelungate și intense, putem afirma că pumele nu sunt mașinile de ucis solitare pe care le-am crezut cu toții a fi, ci animale discrete, care au un sistem social complex, construit pe reciprocitate. Asta schimbă complet tot ce s-a știut și s-a crezut despre aceste feline iconice”, punctează Mark Elbroch, cercetător în cadrul organizației internaționale de ocrotire a felinelor sălbatice „Panthera”.
Primul episod de prietenie documentat vreodată
Echipa de cercetători a folosit din plin tehnologia pentru a determina reperele de comportament ale pumelor studiate. Ani la rând s-au observat și s-au colectat date despre interacțiunile dintre diferite exemplare, dar acestea nu au fost pe deplin înțelese multă vreme. Apoi a fost instalată o rețea de camere de supraveghere pe o suprafață de circa 1.500 de kilometri în Parcul Național Yellowstone, din SUA, iar observarea datelor furnizate de acestea a dus la un moment uluitor: o femelă s-a apropiat de o alta care se hrănea dintr-o pradă. Inițial, ambele animale s-au „răstit” unul la celălalt, dar apoi, spre uimirea totală a cercetătorilor, femela care ucisese elanul a lăsat-o pe cealaltă să se ospăteze. S-a constatat ulterior că exemplarele nu erau înrudite, iar faptul că au rămas împreună un timp după ce s-au hrănit le-a demonstrat cercetătorilor că se aflau în fața primului episod de prietenie între pume documentat vreodată, notează National Geographic.
Masculii, „centrul” interacțiunilor
Inițial, echipa a considerat că această interacțiune a fost o excepție, dar pe parcursul următorilor trei ani, analizând datele din această perspectivă, s-au mai înregistrat alte 118 episoade asemănătoare, majoritatea în locurile unde exista o pradă, și foarte multe dintre acestea implicând împărțirea hranei cu o altă pumă. Experții au avut curiozitatea să afle dacă favoarea este „întoarsă” de animalele care primesc masă „gratis”, iar rezultatele au arătat că de regulă acest lucru se întâmplă. Extinzând cercetările, specialiștii au reușit să realizeze un tablou matematic al întâlnirilor dintre exemplarele studiate, evoluția relațiilor dintre acestea, ierarhiile stricte care există în această rețea și mai ales faptul că femelele care „împart” același mascul sunt mai pasibile de a avea legături decât celelalte. „Până acum nu s-a știut cât de importanți sunt masculii în organizarea socială a leilor de munte, dar am reușit să demonstrăm și acest lucru”, arată Elbroch.