de Călin Popa şi Eduard Popa
Este ceva neobișnuit ca peștii să vâneze animale de uscat, deoarece creaturile de apă rareori se adaptează la mediul acestora din urmă. Există însă și specii de pești cu totul remarcabile, care demonstrează capacitatea de a-și procura prada de pe țărm, uneori chiar... zburând pentru asta.
Somnul european atacă porumbei
Somnul european din râul Tarn, din Franța, a ajuns în stare să vâneze... porumbeii de pe malul râului. Cercetătorii nu știu cu exactitate de ce somnul a început să-i vâneze aici, întrucât acest lucru nu s-a mai înregistrat în alt areal în care trăiește această specie de pești. O teorie este aceea că somnul european și-a consumat întreaga rezervă de hrană, fiind forțat să se adapteze și să caute pradă în afara apelor. Însă acest lucru nu explică de ce numai somnii de dimensiuni medii - de 1,5 metri lungime - vânează porumbei. Se crede că peștii mai mari nu pot înota prin apele puțin adânci de-a lungul malurilor râului, iar cei mici nu sunt suficient de puternici să prindă păsările. Dar cei de dimensiuni medii s-au specializat în vânarea zburătoarelor, pe care le trag în apă, unde sunt devorate. Rata de succes este de 30%. Deși acest număr pare mic, trebuie luat în considerare faptul că leii au o rată de succes de doar 18%, în ciuda faptului că vânează în grup și au ca pradă tot animale de uscat. Așadar, acest record este unul impresionant pentru un pește.
Peștele-arcaș ucide în copac
În sălbăticia neiertătoare, prădătorii și prada vor face orice pentru a supraviețui. Pentru zburătoareele care nu bănuiesc nimic, cum ar fi insectele, crengile atârnând deasupra apei ar trebui să fie un sălaș sigur, însă acest lucru nu este mereu adevărat. Și asta pentru că peștele-arcaș este un prădător neașteptat, care a evoluat pentru a vâna insectele de pe crengile de copaci din zona sa de țintă. Peștele nu sare din apă pentru a-și ataca prada, ci lovește victima cu un jet de apă, acesta fiind astfel creat încât să fie mai rapid la final, năucind insecta agresată dintr-un mediu total neașteptat și care devine hrană în adâncuri.
Rechinul-tigru pândește migratoarele rătăcite
Unele păsări străbat distanțe lungi peste mări pentru a migra către locurile de împerechere. Însă migrațiile pot fi totodată derutante pentru păsări, făcându-le să-și piardă direcția, apoi, sleite, pur și simplu cad din cer. Acesta este semnalul de masă pentru un prădător aflat în vârful lanțului trofic, rechinul-tigru, care a observat fenomenul, s-a adaptat la el și sesizează păsările rătăcite, cu care ajunge să-și umple stomacul. Marcus Drymon, un cercetător de la Laboratorul Maritim de pe Insula Dauphin, a surprins un rechin-tigru scuipând... pene în timp ce tușea. Aceste resturi nu proveneau de la o pasăre de apă, ceea ce a stârnit curiozitatea expertului, care a declanșat un studiu de anvergură. Rezultatul observațiilor a fost acela că rechinul-tigru a învățat că luminile puternice de la platformele petroliere maritime dezorientează păsările migratoare, făcându-le să se rătăcească, iar odată slăbite și alunecând spre suprafață sunt atacate de sinistrul prădător subacvatic.
Țiparul „aleargă” cărăbuși în nisip
Țiparul a evoluat pentru a părăsi apa și a putea vâna pe uscat. Deși are în principal o dietă maritimă, îi plac, de asemenea, și cărăbușii, pe care îi vânează fără să-i pese că iese din apă. Mai precis, când țiparul descoperă un cărăbuș, părăsește mediul său și șerpuiește pe uscat. Odată situat lângă insectă, țiparul își ridică partea din față și se năpustește cu capul asupra gâzei, apoi, folosindu-și fălcile, apucă gândacul și îl duce înapoi în apă, pentru a-l devora. Probă de adaptare de excepție la vânătoarea în alt mediu, țiparul poate face acest lucru cu ușurință datorită țepului său, care a evoluat suficient încât să îi permită să se îndoaie pentru a prinde cărăbușii.
Peștele-tigru african „zboară” după rândunici
Peștele-tigru african este o raritate și un exemplu de adaptare extraordinară în lumea animală. Exemplarele acestei specii se concentrează pe vânarea rândunicilor care zboară rapid deasupra apei. Peștele-tigru poate face acest lucru datorită corpului său neted, lung de un metru, și a dinților săi ascuțiți, asemănători cu niște cârlige. Peștele-tigru are diferite metode de a vâna păsările. Una dintre ele presupune urmărirea păsării de la suprafața apei, înainte de a sări și de a o apuca. Alt mijloc eficient presupune ca peștele să se ascundă sub apă și să sară după pasăre în momentul în care aceasta trece pe deasupra sa. Este singurul pește de apă dulce despre care se știe că vânează astfel. În ciuda relatărilor care datează încă din anii ’40 și care explicau metoda unică de vânătoare, aceasta a fost confirmată abia recent, când o echipă de cercetători de la Universitatea din Nord-Vest din Potchefstroom, Africa de Sud, a observat un exemplar de pește-tigru sărind din apă în fracțiune de secundă pentru a prinde o rândunică dintr-un lac din Parcul Național Mapungubwe.
Păstrăvul-curcubeu, prădător de... șoareci
Păstrăvul-curcubeu este un pește de apă dulce colorat, al cărui corp este acoperit cu pete negre. El este cunoscut pentru abilitatea de a sări în aer foarte sus și tendința de a riposta atunci când este prins. Acest pește are o dietă diversificată și capacitatea de a vâna aproape orice, de la insecte la pești mici până la mamifere de uscat. Nu se știa cât de bine le vâna păstrăvul-curcubeu pe acestea din urmă până recent, când au început să se adune dovezi despre faptul că această specie poate ataca scorpii, șoareci de câmp și alte mamifere de mici dimensiuni care se află în preajma apelor sale. Cercetătorii consideră că acest păstrăv prinde animalele de uscat de pe maluri, atunci când creaturile se aventurează prea aproape de apă.
Balena ucigaşă prinde foci şi... căprioare
Balenele ucigașe (sau orca) sunt vânători care consumă aproape orice vietate peste care dau. Ele atacă foci, păsări de mare, caracatițe, broaște țestoase, rechini și chiar și alte balene, cu mare ușurință. Dar aceste animale magnifice, perfect adaptate și atât de eficiente la vânătoarea în grup, nu se hrănesc numai cu animale marine. Ele mai pot prinde păsări care zboară deasupra apei la joasă altitudine, precum și alte animale de uscat care se aventurează de-a lungul coastei. De exemplu, au fost cazuri în care orca a prins căprioare, elani sau animale care încercau să traverseze apele, în special în Alaska.