de Roxana Istudor şi Florica Pintea
După ce spionajul în Evul Mediu a inclus doar oameni, epoca industrială a inițiat o nouă metodă de a aduna informații de la inamici și competitori: folosirea animalelor.
Șopârlele „atomice”
Cât de departe sunt dispuse serviciile secrete să meargă pentru întâietate și adunarea de informații se poate vedea din felul în care necuvântătoare din foarte multe specii au ajuns să fie utilizate în acest scop. Recent, un consilier militar din Iran, Hassan Firuzabadi, a declarat pentru mass-media occidentală că Guvernul țării sale a descoperit un grup care la prima vedere colecta ajutoare, dar care în realitate avea în „bagaje” șopârle modificate astfel încât să atragă undele atomice. Practic, reptilele erau ca niște „faruri” ce ar fi urmat să le dea de veste spionilor interesați unde sunt minele de uraniu ale țării. Multă lume s-a îndoit de veridicitatea acestor informații, dar istoricul folosirii animalelor ca „spioni” lasă loc multor speculații.
Delfinul care știa prea multe
Decenii la rând, Marina SUA a antrenat delfini care să depisteze locul de amplasare a minelor. Istețele cetacee au fost răsplătite cu pește pentru efortul lor, iar în timp au învățat să descopere tot felul de echipamente militare în adâncuri, nu doar pe cele care ar fi urmat să explodeze. Aceste performanțe i-au făcut pe unii lideri Hamas să bănuiască un delfin de spionaj. Au și capturat animalul, iar Radio Army Hamas a anunțat reținerea „spionului” în 2015. De altfel, Bob Bailey, aceeași persoană care a avut ideea de a învăța delfinii să detecteze mine, a fost omul care a implicat și corbi în spionaj. Păsările erau antrenate în cadrul CIA, care lucra cu o grădină zoologică, și învățate să plaseze dispozitive de ascultare pe pervazurile ferestrelor, apoi să dispară fără urmă.
Divizia de rechini a Mossadului
Pentru guvernatorul din 2010 al regiunii Sharm el Sheikh, Mohamed Abdel Fadil Shousha, atacurile rechinilor întâmplate atunci pe coasta Egiptului nu fuseseră nici ocazionale, nici generate de stomacul mare și de creierul mic al acestor animale, ci de faptul că rechinii cu pricina erau folosiți ca „agenți” secreți care să bage spaima în cei care făceau plajă și să anihileze astfel turismul în zonă. Vinovați pentru transformarea acestor animale și așa destul de fioroase în criminali care acționau „cu premeditare” ar fi fost, în opinia oficialului egiptean, opera Mossadului. Firește, așa ceva nu s-a putut demonstra niciodată, dar atacurile respective s-au întâmplat și au ucis un turist, rănind alți patru.
Veverițele „agenți secreți”
În vara anului 2007 devenea de notorietate acțiunea prin care au fost arestați 14 „spioni” îmblăniți, care colectau secrete în pădurile din Iran sub cea mai blajină înfățișare, cea de veverițe. Autoritățile iraniene erau convinse că simpaticele animale spionează din plin și căutau prin toți copacii, pentru a le depista. „Misiunile” acestor „agenți secreți” au fost confirmate de șeful forțelor de ordine, Esmaeil Ahmadi-Moqadam. Mai târziu, potrivit agenției de știri IRNA, celelalte veverițe folosite în același scop „au fost oprite din misiunea lor nefastă prin vigilența forțelor serviciilor secrete iraniene”.
Porumbeii fotografi
Cunoscuți de când lumea pentru abilitatea de a transmite mesaje pe distanțe lungi, porumbeii le-au dat idei, la începutul secolului trecut, celor care voiau să adune informații despre puterile vecine și statele rivale. Așa au căpătat simpaticele zburătoare o utilitate comparabilă cu a unor sateliți, aceea de a capta imagini. Totul a început atunci când un crescător pătimaș de porumbei a atașat un aparat de fotografiat unui exemplar. Imediat, Armata germană a început să echipeze astfel numeroase zburătoare, sperând că va avea încă o formulă câștigătoare a Primului Război Mondial. Mai târziu, CIA a preluat ideea și a folosit-o pe parcursul celei de-a doua conflagrații. Astfel, mii de imagini prețioase au fost capturate prin includerea porumbeilor în programul de spionaj al americanilor.
„Pisica acustică” a CIA
În anii 1960, CIA a avut ideea de a „îndesa” o felină domestică cu echipament de ascultare. Operațiunea, numită „pisica acustică”, care urma să determine animalul să facă ceea ce nu avea niciun chef să facă, a implicat montarea unei antene în coadă, a unui microfon în ureche și a unui set de baterii sub blăniță. Această felină care urma să fie folosită în scopuri de spionaj a costat 20 de milioane de dolari și, la prima ieșire din laborator, a fost lovită mortal de un taxi. Dar eforturile serviciului secret american au continuat pe această direcție, iar astăzi este deja foarte simplu ca o pisică să aibă implantat un dispozitiv de ascultare de care să nu aibă nimeni habar.
Mesaje ascunse în șobolani
Milenarii purtători ai unor boli care au decimat oamenii, șobolanii sunt ocoliți cu spaimă. Nu însă și de serviciile de spionaj. La un moment dat, CIA a folosit cadavrele acestor rozătoare respingătoare pentru a introduce și a da mai departe mesaje care erau astfel schimbate între agenți fără să dea de bănuit. Neobișnuiții „curieri” care aveau în loc de intestine mesaje clandestine au fost o metodă foarte eficientă de schimburi între spioni.