de Laura Zmaranda şi Eduard Popa

În întreaga lume, dar mai ales în regiunile dezvoltate, în ultimii 20 de ani producţia de miere s-a înjumătăţit, iar populaţia de albine a cunoscut un declin masiv. Care sunt cauzele? Distrugerea habitatelor naturale, chimizarea agriculturii, schimbările climatice, poluarea.

Aproximativ 87% din speciile de plante ale Terrei depind de polenizarea albinelor

Colapsul populaţiilor de albine, fie ele sălbatice sau domestice, va aduce cu sine o serie de probleme cărora omenirea nu este pregătită să le facă faţă. Potrivit oamenilor de ştiinţă, viitorul planetei şi al celor 7,6 miliarde de oameni depinde de albine şi de alţi polenizatori. În momentul de faţă, existenţa a aproximativ 87% din plantele pământului este condiţionată de polenizarea albinelor, iar din acest procent 77% sunt plante care asigură hrana omului. De fapt, conexiunea dintre agricultură şi albine este atât de strânsă, încât dacă polenizatorii vor dispărea, scăderea producţiei celor mai importante culturi va fi de 90%. Potrivit reprezentanţilor Institutului de Cercetare Agricolă din Franţa, economic vorbind, valoarea totală a serviciilor pe care albinele le prestează pentru omenire este de aproximativ 153 de miliarde de euro. Munca acestor insecte extraordinare este, am putea spune, colosală. În timpul unui zbor de colectare a nectarului albina vizitează de la 50 până la 100 de flori. În căutarea ei, albina poate parcurge până la şase kilometri. Atunci când aceasta descoperă o sursă bună de nectar se întoarce la stup pentru a le arăta celorlalte albine unde se află aceasta. Mesajul este transmis printr-un fel de dans în care albina ţine cont de poziţia soarelui, a stupului şi a direcţiei unde se află sursa de nectar. Pentru un kilogram de miere albinele trebuie să colecteze nectarul de la două milioane de flori, iar pentru a colecta această cantitate singură, o albină ar trebui să zboare 900 de kilometri.

Neonicotinoidele, binefacere sau blestem?

În 1980 a fost conceput un produs nou care revoluţiona agricultura. Neonicotinoidele, pesticide sistematice, au apărut pe piaţă în 1990 cu promisiunea că vor minimaliza la maximum efortul agricultorilor de a îndepărta din culturile lor dăunătorii. Spre deosebire de alte pesticide folosite anterior apariţiei lor, neonicotinoidele sunt complet absorbite de fiecare celulă a plantei, inclusiv de polenul şi nectarul florilor, astfel încât orice porţiune a ei să fie otrăvitoare pentru dăunători. În vreme ce, în rândul agricultorilor, aceste substanţe sunt proslăvite pentru eficienţa de care dau dovadă, oamenii de ştiinţă şi apicultorii susţin că aceasta este una dintre cauzele primordiale ale decimării albinelor. Cercetătorii au demonstrat că dozele mari de neonicotinoide ucid albinele, în timp ce dozele mai mici le afectează capacitatea cognitivă de căutare a hranei şi le anulează simţul de orientare, albinele fiind incapabile să mai găsească drumul înapoi către stupină. În urma argumentelor aduse de oamenii de ştiinţă, începând cu anul 2013, la nivel european, s-a hotărât suspendarea folosirii lor la principalele culturi pe care albinele le polenizează. Este vorba despre cultura de floarea-soarelui, bumbac, porumb şi rapiţă. Nu este însă suficient pentru că cercetările realizate de oamenii de ştiinţă au demonstrat că efectele utilizării neonicotinoidelor nu se resimt doar pe perioada dezvoltării culturii pentru care au fost folosite. De fapt, la câţiva ani de la încetarea folosirii lor pentru cultura de floarea-soarelui s-au găsit în structura celulară a plantelor urme ale acestor neonicotinoide. Explicaţia a fost că acestea au rămas în sol. În Franţa, începând cu anul trecut utilizarea neonicotinoidelor a fost complet interzisă. În România utilizarea lor este încă acceptată, iar fermierii au primit în fiecare an derogare pentru folosirea lor.

Alte cauze care duc la dispariție

Efectele schimbărilor climatice precum creșterea temperaturii, schimbarea repartiției ploilor și apariția tot mai frecventă a fenomenelor meteo extreme au, de asemenea, impact asupra polenizatorilor. Multe dintre aceste schimbări vor afecta coloniile de albine, pentru ca în cele din urmă să ne confruntăm cu o extincție pe scară largă a acestor insecte. Apicultorii semnalează, de asemenea, că Varroa Destructor reprezintă în continuare un pericol foarte serios. Alți paraziți, cum ar fi Nosema ceranae, s-au dovedit a fi foarte dăunători coloniilor de albine în unele țări din Europa de Sud, iar oamenii de știință susțin că și alți viruși noi și agenți patogeni sunt susceptibili să pună presiune asupra coloniilor de albine. În ultimii ani, stupinele au înregistrat pierderi anuale de până la 50%. În urmă cu zece ani, în lumea apicolă a debutat un fenomen misterios. Apicultorii au semnalat atunci dispariția masivă a albinelor. Practic, albine care erau perfect sănătoase au dispărut, fără ca în urma lor să rămână măcar o singură insectă moartă pentru a fi studiată. Acest fenomen a fost numit Colony Collapse Disorder. Chiar dacă acest fenomen nu a mai avut loc, dispariția albinelor înregistrează încă un ritm alarmant prin faptul că albinele mor mult mai devreme decât ar fi normal, fie din cauza unor anomalii genetice, fie din cauza diferiților agenți patogeni.

Mierea este un produs remarcabil nu doar prin proprietăţile pe care le are, ci şi prin faptul că are un termen de valabilitate nelimitat. În cursul explorărilor într-un sit arheologic, a fost descoperit într-un mormânt egiptean un borcan cu miere perfect conservată, cu o vechime de 2000 de ani

O colonie de albine are între 20.000 şi 60.000 de membri, plus regina. Albinele muncitoare trăiesc şase săptămâni, în vreme ce regina trăieşte până la cinci ani. În tot acest timp, singura ei misiune este aceea de a depune ouă. În lunile de vară, aceasta poate depune până la 2.500 de ouă pe zi

Păpădia şi trifoiul, plantele preferate de albine

Albinele iubesc grădinile sălbatice. Aşa că păstraţi în interiorul lor o suprafaţă pe care flora spontană să crească nestingherită. Albinele iubesc păpădiile şi trifoiul. Pentru a atrage albinele în grădina dumneavoastră plantaţi ierburi şi flori precum mentă, lavandă şi maci. Este de preferat să aveţi mai multe specii de plante şi flori care înfloresc în perioade diferite ale anului. Renunţaţi la pesticide şi ierbicide. Substanţele chimice pe care acestea le conţin sunt mortale pentru albine şi alte insecte benefice. Puteţi încerca în schimb alternative eco, prietenoase cu albinele. Astfel, dacă vom salva albinele, acestea vor salva omenirea!