de Călin Popa şi Adrian Barna
În timp ce există numeroase povești cu câini care au performat în diverse domenii „umane” - și încă o fac - pisicile au și ele exemplarele lor deosebite, care au diverse „profesii” sau „funcții” în care le este recunoscută oficial atitudinea, simbolistica sau… expertiza.
„Șeful” care prinde șoarecii din Downing Street 10
Sediul faimos al premierului britanic, Downing Street 10, are, prin tradiție, un „maestru” felin însărcinat cu priderea șoarecilor, un adevărat simbol al locului. Demn de menționat este faptul că tradiția funcției oficiale a acestui motan vine de pe vremea lui Henric al VIII-lea, iar arhivele care menționează „poziția” sunt neîntrerupte din 1929. Cel mai longeviv motan în postura cu pricina a fost Wilberforce, care a „schimbat” patru premieri - Edward Heath, Harold Wilson, Jim Callaghan și Margaret Thatcher. În prezent, funcția este deținută de Larry, care are o secțiune special dedicată pe pagina web a Guvernului Majestății Sale.
Poștașii „felini” din Liège
În anul 1876, autoritățile din orașul belgian Liège au avut ideea de a da în sarcina pisicilor complicata misiune de a livra corespondența. Așa se face că Societatea Belgiană pentru Elevarea Pisicilor Domestice a antrenat 37 de feline „voluntare” pentru a transporta plicurile și ziarele. Pe parcursul experimentului, s-a constatat că animalelor le lua între cinci ore și o zi pentru îndeplinirea misiunii. În 1876, „The New York Times” nota faptul că „dacă nu intervin pe traseu bande criminale de câini care să jefuiască aceste pisici, mesajele pe care le transportă acestea ajung la destinație rapid și eficient”. Din motive necunoscute, la un moment dat, serviciul poștal felin a fost desființat.
Eroii Marinei britanice
Nelipsite de pe navele începutului de secol XX, pisicile, maestre la a prinde șoarecii nepoftiți care puteau distruge proviziile de pe nave, au avut și reprezentanți de seamă, considerați eroi și tratați ca atare. În 1941, motanul „Unsinkable” Sam (Sam „nescufundabilul”) a fost găsit pe epava vasului „Bismarck” și a trecut cu bine la bordul HMS „Cossack”, care a fost scufundat, dar felina a supraviețuit și și-a făcut în continuare datoria la bordul HMS „Ark Royal”. După ce și această navă a fost torpilată, s-a considerat că Sam, care din nou supraviețuise, se poate retrage din serviciul… militar. Cât despre Pooli și Simon, aceste două pisici dețin medalii pentru acțiunile lor în sprijinul Marinei Regatului Unit, cel de-al doilea fiind chiar înmormântat cu onoruri militare pentru „protejarea rezervelor” de pe nava „Amethyst”, care a fost sub asediu timp de 101 zile.
„Spioni” ai CIA
Înțesate cu microfoane și microdispozitive de tot felul, o serie de pisici au activat, în anii 1960, în plin Război Rece, în interiorul Ambasadelor URSS pe teritoriul american. Programul a fost intitulat Acoustic Kitty, felinele ajutând la înregistrarea secretă a conversațiilor care se purtau în interiorul clădirilor cu diplomați ai rivalilor. Dacă nu a fost foarte dificil ca pisicile să fie „împănate” cu antene, transmițătoare și alte dispozitive ale CIA, când a venit vorba despre a le învăța să asculte de ordinele date, lucrurile s-au complicat mult. În momentul în care o astfel de felină trimisă să înregistreze o conversație secretă într-un parc a fost călcată de o mașină în timp ce traversa, proiectul a fost considerat „nepractic” și s-a încheiat.
Astronauți pentru programul spațial francez
În 1961, programul spațial francez trimisese deja cu succes în spațiu șoareci, așa că s-a decis trecerea la nivelul următor: pisicile. Un număr de 14 feline au intrat într-un program riguros de antrenament, care a inclus viața într-o cameră de compresie, învârtiri în centrifugă, expunerea la zgomote foarte puternice, precum și operații prin care li s-au implantat electrozi care să le măsoare markerii biologici. Doi ani mai târziu, pisica Felicette zbura într-o navetă la 161 de kilometri deasupra Pământului, experimenta lipsa gravitației și revenea pe Terra la finalul misiunii, cu ajutorul unei parașute. Este singura pisică din analele omenirii ce a supraviețuit unui zbor în spațiu.
Ketzel a „compus” piesa „Patru lăbuțe”
În 1966, pe pianul din sufrageria rabinului Moshe Cotel a sărit fără veste motanul Ketzel, care a început să se plimbe pe clapele instrumentului într-un fel suficient de melodios încât rabinul, președinte al Departamentului Compoziție al Conservatorului Peabody, din Baltimore, să ia un portativ și să pună notele una lângă alta, până a rezultat o meodie. A intitulat-o „Piesă pentru pian: Patru lăbuțe” și a înscris-o, un an mai târziu, într-o competiție dedicată melodiilor scurte. Momentul a rămas în istoria muzicii pentru că piesa „compusă” de Ketzel, despre care membrii juriului nu știau că este o necuvântătoare, a primit o distincție, a fost cântată în sala Muzeului Orașului New York, iar „compozitorul” a fost în public.
Vameș anticontrabandă
În anul 2002, o felină fără adăpost era zărită în zona punctului vamal Stavropol, Russia. Motanul a fost adoptat de grăniceri și la scurt timp s-a observat că era foarte perspicace în depistarea transporturilor ilegale de caviar. Rusik a rămas un maestru al detectării caviarului, indiferent de cât de ingenioase erau locurile în care încercau să-l ascundă contrabandiștii. Ceva mai târziu, totuși, devenit, probabil, țintă a mafiei caviarului, după cum povestesc ofițerii de la postul de control, Rusik a fost călcat intenționat de o mașină pe care o depistase ca având ascunsă la bord prețioasa încărcătură.
Librar cu acte
Dintr-o întâmplare care s-a dovedit fericită, în anul 2013 ateriza, direct de pe stradă, în librăria cu cărți pentru copii din Novorossiys, Rusia, pisicuța botezată ulterior Kuzya. Proprietarii pur și simplu nu i-au putut rezista și au îndrăgit-o până acolo încât au decis s-o „angajeze”. Dar legea obligă patronii să facă acte salariaților, conducerea librăriei i-a făcut pisicuței un pașaport, apoi directorul instituției a semnat un document special, prin care Kuzya este considerată angajat al librăriei. Are dreptul la o „remunerație” de 30 de porții de hrană specială pentru pisici pe lună și, în schimb, obligația de a apărea la job zilnic, echipată corespunzător - cu un papion.