de Călin Popa şi Adrian Barna
În timp ce majoritatea speciilor de vertebrate, inclusiv omul, sunt practic lipsite de posibilitatea de a vedea în culori dacă lumina este insuficientă, lista de paradoxuri a naturii mai adaugă unul, descoperit recent: zeci de specii de pești dintre cele mai întunecate adâncuri ale oceanelor pot vedea în culori.
Adaptare genetică unică
Există specii de pești care nu au idee despre ce înseamnă lumina Soarelui și trăiesc în cel mai mare habitat neexplorat de om - adâncurile oceanelor, unde întunericul este total. Dar chiar și aici există tipuri de pești cărora evoluția a considerat necesar să le dea darul vederii color... în beznă totală. Deși poate părea paradoxal, este vorba despre o adaptare genetică unică, arată experții de la Universitatea Charles, din Praga. De exemplu, una dintre specii are 38 de copii ale unei gene din care celelalte specii au doar o copie.
Vedere mult mai bună
Experții au analizat 101 specii de pești și au separat trei linii de exemplare de mare adâncime, care trăiesc la circa 1.500 de metri în adâncuri și au un sistem natural ocular specializat, care le permite să vadă color într-un mediu complet întunecat. Această abilitate este un avantaj enorm în ecuația depistării hranei și a găsirii partenerilor, precum și pentru a se feri de prădători. „Ochii acestor tipuri de pești sunt mult mai sensibili decât ai altor specii, de aceea considerăm că vederea lor este mult mai bună la adâncime mare”, explică biologul Zuzana Musilova.
Aud și miros
Specialiștii au observat deja că peștii în general excelează și la celelalte simțuri. Astfel, ei percep sunetele datorită vibraţiilor din apă, prin intermediul unui ţesut poros aflat de-a lungul părţilor laterale ale corpului. Pe lângă acest țesut care permite peştilor să audă ceea ce se întâmplă în apropierea lor, micile creaturi subacvatice au, în majoritatea lor, o ureche interioară, care funcţionează aproximativ la fel ca şi timpanul uman. Aceasta este, de regulă, localizată în spatele craniului şi ajută peştii să îşi menţină orientarea şi echilibrul, prin intermediul unui nerv care trimite mesaje către creier. De asemenea, s-a stabilit că peștii au miros. Foarte multe specii au nări cu ajutorul cărora percep mirosurile emanate de mâncare şi partenerii de împerechere. Acestea au senzori care detectează miresme din apă şi trimit semnale creierului. Senzorii funcţionează şi ca receptori ai mirosurilor pe care ceilalţi peşti le emit, pentru a-şi stabili poziţia.