de Călin Popa şi Adrian Barna
Fascinantă, foarte puțin studiată, dar plină de promisiuni, hibernarea, pe scurt încetinirea funcțiilor metabolice în numele supraviețuirii în condiții aspre, atrage ca un magnet cercetătorii în căutare de soluții de prelungire a vieții, de menținere a sănătății pe termen lung și de încetinire a îmbătrânirii.
Metabolism redus la minimum
În timpul procesului cunoscut sub numele de hibernare, metabolismul, ritmul cardiac și respirația sunt reduse la minimum, permițând speciilor care recurg la această adaptare biologică să reziste la condiții grele de mediu, de regulă pe timpul iernilor geroase. Urșii sunt cele mai populare animale care experimentează această stare, alături de lilieci și de veverițe. Recent, o echipă de oameni de știință de la Universitatea Tsukuba, din Japonia, și de la Harvard Medical School, SUA, a descoperit cum să inducă o stare similară la șoareci și la șobolani, notează „Genetic Engineering & Biotechnology News”.
Circuit neuronal special care controlează letargia
Mecanismele care controlează somnolența și alte stări hipotermice, în care temperatura corpului scade sub 37 de grade Celsius, sunt în mare parte necunoscute științei. Dar cercetătorii au reușit să identifice în hipotalamusul rozătoarelor un circuit neuronal care controlează torpoarea, o stare similară hibernării. De regulă, şobolanii nu hibernează, ci intră într-o stare cunoscută sub numele de letargie, care durează doar câteva ore, pentru a economisi energia atunci când hrana lipsește. Prin stimularea neuronilor Q, ce induc starea de letargie, cercetătorii le-au putut induce șobolanilor un somn care s-a întins pe mai multe zile.
Nu provoacă deteriorarea organelor
Temperatura corporală a rozătoarelor a scăzut până la 22 de grade Celsius, iar în timpul acestei stări de hipotermie și hipometabolism induse de neuronul Q s-a remacat faptul că, „deși temperatura corpului și nivelul de consum de oxigen au rămas foarte scăzute, capacitatea de reglare a metabolismului a rămas funcțională, ca în hibernare”, arată experții implicați în experiment. Un alt rezultat remarcabil al cercetării a fost acela că nu au existat deteriorări evidente ale țesuturilor sau ale organelor ori anomalii de comportament după ieșirea din această stare. „Studierea somnolenței la șobolani ne ajută să înțelegem cum această caracteristică fascinantă a căldurii împiedică temperatura corpului să scadă dramatic”, arată raportul final al echipei care a desfășurat studiul.
Posibilitatea de a îmbunătăți ratele de recuperare după boli
Succesul experimentului pe șobolani a determinat oamenii de știință să abordeze - în teorie deocamdată - inducerea hibernării „sintetice” și la om, dacă se va dovedi că există aceleași celule cerebrale cu ale rozătoarelor folosite în studiu. Mai precis, inducerea acestei stări ar putea însemna posibilitatea de a îmbunătăți ratele de recuperare în urma intervențiilor chirurgicale sau după anumite boli. Rezultatele dau noi speranțe în ceea ce privește călătoriile în spațiul cosmic. „Imaginația prinde aripi când ne gândim la potențialul unor stări asemănătoare hibernării la oameni. Trebuie să studiem în primul rând biologia fundamentală a letargiei și a hibernării la animale. Noi și alții facem acest lucru; nu este SF”, punctează specialistul Sinisa Hrvatin, co-autor al studiului.