de Călin Popa şi Daniel Şuta
Fermele au contribuit esențial la evoluția societății umane, care a început să cucerească planeta odată cu avansul agriculturii. Alături de producțiile la scară mare conviețuiesc și tipuri de ferme mici, unele dintre acestea fiind dintre cele mai bizare din perspectiva „recoltelor”.
Crescătorie de șerpi
Institutul Memorial Queen Saovabha, din Bangkok, este deopotrivă atracție turistică și fermă de șerpi. Spre deosebire de o crescătorie de vaci, acest spațiu prezintă un grad mult mai mare de periculozitate, dar și în cazul șerpilor poate fi vorba despre „muls” - aici sunt crescute reptilele care furnizează venin necesar cercetării. Practic, miile de exemplare care sunt crescute aici sunt forțate să „atace” borcane în care oamenii colectează prețiosul lichid ce poate salva vieți, folosit deopotrivă pentru a fabrica antidot la mușcăturile veninoase și anumite tipuri de medicamente. Ce s-a observat la această fermă este faptul că atâta vreme cât șerpii sunt hrăniți și menținuți la o temperatură confortabilă, pot fi animale „domestice” foarte liniștite, așteptând imobile să fie „exploatate” în folosul oamenilor.
Capre care produc… pânză de păianjen
Caprele obișnuite au fost crescute de oameni din timpuri imemoriale, iar lactatele pe care le furnizează sunt adevărate vedete ale epocii contemporane, care trece în galop la un stil de viață sănătos. În ultima vreme, aceste blajine animale domestice au căpătat o nouă funcțiune, cel puțin stranie: produc pânză de păianjen. Mai exact, oamenii de știință de la Universitatea Utah, din SUA, au introdus în câteva exemplare de capre genele care produc pânza celebră a faimoaselor insecte, ce nu pot fi crescute împreună în vreun soi de fermă. Ca urmare, au apărut Freckles și suratele sale, căprițe speciale, din laptele cărora se extrage proteina care este utilizată apoi pentru a se obține fibrele BioSteel, de zece ori mai rezistente decât oțelul și cu o capacitate de a se întinde de 20 de ori mai mare, folosite, printre altele, și în chirurgie.
Elanii cu radioemițătoare
Laptele pe care îl furnizează elanul este unul de excepție, cu proprietăți care „bat” de departe „omologul” furnizat de vaci, în special pe direcția conținutului de aminoacizi. Din acest considerent, cu toate riscurile pe care le impune colectarea acestui produs de la animale care nu pot fi domesticite, s-au găsit niște fermieri ruși care au pus radioemițătoare unor exemplare care hălăduiesc în zona în care funcționează ferma și, o dată pe an, femelele vin să dea naștere puilor în împrejurimile mai primitoare ale oamenilor. Este momentul în care fermierii trec la riscanta treabă de a mulge elanii urmăriți tot anul. Cantitatea de lapte obținută nu este suficientă pentru a susține ferma, așa că proprietarii s-au diversificat, adăugând turismul pe lista ofertelor. Atracția principală rămân aceiași elani.
Colecțiile de trupuri neînsuflețite
Unele dintre cele mai stranii „ferme” de pe planetă sunt cele care, practic, nu produc ceva anume, ci sunt colecții de cadavre pe care le folosesc cercetătorii pentru a observa felul în care se descompune corpul uman. În aceste spații, trupurile neînsuflețite sunt lăsate la voia elementelor atmosferice, sunt constant monitorizate și contribuie semnificativ la investigațiile polițienești în cadrul cărora este nevoie să se determine anumite elemente criminalistice. De pildă, potrivit experților, dacă un os uman are urme de dinți de veveriță, înseamnă că respectivul trup a rămas în locul unde și-a dat duhul mai mult de un an. Toate aceste cadavre provin de la persoane care au decis din timpul vieții să-și doneze corpul pentru cercetare științifică.
Sfintele găini ale Vaticanului cresc cu vafe
Despre ferma Vaticanului s-au știut foarte puține lucruri în rândul publicului larg până când Suveran Pontif a devenit Papa Francisc, care a deschis lumii și acest spațiu. Castelul Gandolfo, care adăpostește locul în care sunt produse sfintele legume și cresc sacrele găini, a fost edificat în secolul al XVI-lea, fiind deopotrivă reședință de vacanță (în care actualul Papă nu a stat niciodată) și spațiu în care sunt cultivate cele necesare exclusiv mesei sfinte a conducătorului Bisericii Catolice. După amintita deschidere, oricine își dorește poate gusta din aceste legume care se presupune că sunt sacre și poate cumpăra găini care se hrănesc cu firimiturile de vafe preparate și folosite de călugărițe.
Legume pentru viața în Cosmos
Pe măsură ce NASA anunță apropierea momentului în care oamenii vor începe colonizarea Cosmosului (accesibil), problema cultivării hranei necesare în spațiul extraterestru trebuie să-și găsească rezolvare. Pentru acest deziderat există, de câțiva ani, ferme dedicate producerii în condițiile excepționale ale spațiului cosmic a unor vegetale care să susțină viața umană dincolo de nori. În anul 2015, pe Stația Spațială Internațională era consumată prima lăptucă romană fără pământ fertil la bază, crescută cu lumină LED. De atunci, s-a reușit cultivarea, în ferma SF, de varză de mai multe tipuri și de muștar. Numite Veggie, aceste verdețuri vor fi obținute după teste costisitoare pe un număr de peste 100 de plante comestibile existente.
Salivă de păsări, pentru supă
Oricât de simplă ar fi, în principiu, o supă, ca aliment, există și oameni care își doresc ca acest preparat să aibă ca ingrediente lucruri cu totul excepționale. Pentru acești excentrici a fost înființată o fermă cel puțin ciudată, unde sunt colectate saliva și celelalte „sucuri” pe care le folosesc păsările pentru a-și construi cuiburile. Produsul este considerat o delicatesă și are un preț pe măsura efortului de colectare a acestor substanțe unice în natură. Procedura de realizare a preparatului nu este foarte complicată - cuiburile de pe ramuri sunt adunate și dizolvate în ceva ce, alături de alte ingrediente și procese de filtrare, devine o supă groasă, considerată un deliciu de… 10.000 de dolari kilogramul. Dificultatea principală constă în „culegerea” cuiburilor, întrucât majoritatea sunt edificate pe ramuri aflate la mare înălțime. La acest aspect se adaugă și precizia momentului în care se „recoltează”: ca să nu decimeze populațiile de păsări, fermierii pândesc momentul dintre terminarea cuiburilor și depunerea ouălor.