de Carmen Ciripoiu şi Adrian Barna
Se spune că nu există psihiatru mai bun pe lume care să repare o ruptură din inima frântă ca un câine. Iar lumea ar fi un loc mult mai bun dacă toți oamenii ar iubi necondiționat, așa cum o fac ei. Nobili, inteligenți, neînfricați, rezistenți, dar mai ales loiali și plini de iubire. Astfel ar putea fi caracterizați, în doar câteva cuvinte, câinii de avalanșă Salvamont. Frumoșii blănoși din munți a căror privire atunci când salvează un om este cea mai frumoasă declarație de dragoste pe care acesta ar putea să o primească vreodată. Despre viața și activitatea celor mai îndrăgiți salvatori, aflați de la Sabin Cornoiu (foto), președinte Salvamont România, director Salvamont Gorj.
„Un cățel candidat trebuie să aibă un nivel ridicat de atenție concentrată pe conductor și dorința de a executa permanent comenzi”
- Turiștii care ajung la munte pot spune că sunt pe... „lăbuțe bune”. Care sunt calitățile pe care trebuie să le aibă un câine ca să poată fi candidatul perfect pentru misiunile de salvare?
- Un cățel candidat pentru a deveni câine Salvamont trebuie să aibă un nivel ridicat de atenție concentrată pe conductor și dorința de a executa permanent comenzi pentru a-i fi pe plac și a se juca cu omul său. Trebuie să nu aibă o talie mare, pentru că obosește mai ușor, mai ales în zăpadă. O greutate ideală ca adult este între 20 şi 35 kg. Sunt de preferat rasele cu păr mediu, pentru a avea o protecție la viscol, dar pentru a nu se încărca cu zăpadă, în același timp.
- Saint Bernardul a fost considerat multă vreme cel mai bun câine Salvamont în munți. Aveți asemenea exemplare acum?
- Saint Bernardul este o legendă frumoasă, scoasă acum aproape 200 de ani de o nație care a înțeles mult mai devreme decât alții că turismul poate fi o sursă mare de venituri. Nici măcar în Elveția, în afara celebrei povești din pasul Saint Bernard, nu se mai cunosc alte exemple de adevărați câini de avalanșă din această rasă. Tot la fel a fost dezvoltat și conceptul de Saint Bernard cu butoiaș cu rom la gât, căței care au existat cu adevărat pe lângă cabanele turistice, dar cu rol decorativ și distractiv. Dar tot elvețienii au fost cei care au dezvoltat încă din Al Doilea Război Mondial, cu toate că nu au participat, un batalion care pregătea vânători de munte specializați în intervenția la avalanșă cu câini, care apoi erau repartizați la unități din munte, pentru a oferi o șansă celor acoperiți de zăpadă. Numai că militarii foloseau cu toții Ciobănescul german original, acela cu spatele orizontal, drept, un câine sportiv și foarte inteligent. Nu au uitat că în Primul Război Mondial au murit 22.000 de soldați luați de avalanșe, în luptele din Dolomiți.
„Provin din rândul raselor de Ciobănesc rotaș, cel care adună turmele, nu Ciobănești de pază”
- Care sunt câinii care dau cele mai bune rezultate?
- Rasele cu cele mai bune rezultate în prezent sunt Border Collie, Malinois, Ciobănesc German, Golden Retriever. Observați că provin din rândul raselor de Ciobănesc rotaș, cel care adună turmele, nu Ciobănești de pază, care nu sunt potriviți pentru așa ceva. Motivul îl constituie tocmai ceea ce spuneam la început: dorința și plăcerea de a fi atent la conductor, pentru a-i duce comenzile la îndeplinire.
- De la ce vârstă începe să primească lecții un câine care va salva viața oamenilor? Cât timp durează până învață cel ce va deveni salvatorul oamenilor?
- De când este preluat din cornişă, e foarte important să înceapă să înțeleagă respectarea unor reguli sau comenzi. Chiar de la 2 luni, dacă e posibil. Este exact ca la copil, cu cât îi captezi atenția mai devreme, îi vorbești și îl înveți, cu atât va fi mai precoce. Spre exemplu, Dara de la Salvamont Argeș, la 4 luni și jumătate îndeplinea deja standardul de brevetare, anume găsirea a două victime îngropate în zăpadă, săparea și intrarea în găurile unde sunt ascunse. Nu a luat brevet atunci pentru simplul motiv că nu avea vârsta necesară. Altor căței le ia mai mult timp. Vârsta minimă la care poate fi obținut brevetul este de un an, rezultat la care ajung doar o parte dintre candidați. Cel târziu la 2 ani, câinele este suficient de matur să interpreteze totul în așa fel încât să obțină cele mai bune rezultate.
„Examenul final constă în căutarea, găsirea, semnalizarea și săparea la două victime îngropate profund în zăpadă”
- Care sunt probele prin care trebuie să treacă un câine, ca să primească brevetul național de intervenție? Există și un examen final?
- Da, există un examen final, la care câinele ajunge după parcurgerea mai multor etape, care sunt destul de tehnice și complicat de explicat. Examenul final constă în căutarea, găsirea, semnalizarea și săparea la două victime îngropate profund în zăpadă, pe o suprafață de un hectar. Pentru a ajunge la acest rezultat, în afară de căutarea propriu-zisă, viitoarea unitate canină este evaluată pe parcurs, privitor la deplasarea între schiuri, cu elicopterul, alte mijloace de transport, și din punct de vedere al accesului alpin, adică al capacității de a-și însoți conductorul oriunde în munte, iarna.
„Brevetul se obține numai ca unitate canină”
- Câte antrenamente face un blănos pe săptămână?
- În perioada în care este în pregătire, ca și pui, totul contează. Chiar dacă nu faci cu el un antrenament specific la avalanșă, simplu fapt că exersezi comenzi sau secvențe de căutare, este important. Clar că trebuie profitat de iarnă. Dacă suntem pe munte ar trebui zilnic să facă un antrenament, iar atunci când ne aflăm acasă, de două-trei ori pe săptămână. Vara, măcar o căutare de suprafață, prin pădure, tot săptămânal. După ce câinele capătă un statut operativ, antrenamentele sunt pur și simplu pentru plăcerea lui. El nu va uita niciodată ce are de făcut, dar toată viața va trăi numai cu speranța că în secunda următoare omul său îl va duce să caute pe cineva.
- Există vreun salvator canin care și-a luat brevetul în altă țară?
- Brevetul se obține numai ca unitate canină, respectiv conductor plus câine. Rezultă o entitate inseparabilă pe toată durata vieții animalului, pentru că schimbarea conductorului are un recul care poate dura câțiva ani sau pur şi simplu câinele va refuza să lucreze cu altcineva. Prima unitate canină pentru avalanșă integrată complet în Salvamont este compusă din câinele Helios împreună cu conductorul său, Ion Sănduloiu (șef Comisie Avalanșă și Câini de salvare Salvamont, director Salvamont Argeș), care au obținut brevetul la DeuxAlps în Franța, în 2013, după un an de muncă asiduă. Brevetul este eliberat de ANENA, girată de Ministerul Internelor, Imigrației și al Teritoriilor de Peste Mări din Franța. Apoi, de la ei, a început brevetarea noastră internă.
„O mare parte dintre câinii noștri au un minidispozitiv atașat la zgardă”
- Cu ce echipamente este dotat un câine când pleacă într-o misiune de salvare?
- Depinde de misiune. Cele mai simple sunt garda și lesa. Dacă merg într-o zonă cu risc de declanșare a avalanșelor, o mare parte dintre câinii noștri au un minidispozitiv atașat la zgardă, astfel că pot fi găsiți de salvatorul montan care îi poate căuta cu Dispozitivul de Verificare în Avalanșă (DVA) personal, în cazul în care cățelul a fost acoperit cu zăpadă. Mai există și hamuri de troliere în elicopter, dacă situația impune inserția/extracția aero. Pentru căutarea de suprafață, este și un terminal GPS, la care se asociază prin radio zgărzi speciale, dotate și ele cu dispozitive GPS speciale pentru câini, astfel încât coordonatorul acțiunii poate vizualiza permanent pe hartă traseul, distanța, viteza, tipul de activitate.
- Câți prieteni blănoși aveți în acest moment la Salvamont? Cine este vedeta?
- În acest moment sunt brevetați 17 câini în 12 județe, alți șase căței fiind în pregătire pentru etapele din iarna aceasta sau din iarna 2022-2023. Totul a început cu Helios, de la Salvamont Argeș, câine donat de Salvamontul din Savoia, Franța, cu care conductorul său, Ion Sănduloiu, a învățat ce are de făcut pentru a instrui unități canine de avalanșă. Apoi, toți cățeii despre care vorbim au parcurs stagiile de formare organizate de Salvamont România la Capra, în Munții Făgăraș. Sperăm să ajungem la un număr cât mai mare de unități canine, care să ne sprijine în căutarea turiștilor și a schiorilor cu probleme.
„Având reacţii mai rapide şi fiind mai uşori, câinii ar putea scăpa în anumite situaţii limită“
- E greu de contabilizat care au fost cele mai grele cazuri în care a fost salvată viața oamenilor. Există, totuși, vreun moment pe care nu-l veți uita?
- La sfârșitul lui 2002, a avut loc în Făgăraș o avalanșă care a ucis patru oameni. Nu existau câini de avalanșă în acel moment în țara noastră. Știam că ceea ce avem de găsit erau corpurile celor dispăruți, dar fără animale a fost extraordinar de greu. Și nu de puține ori ne-am pus viața în joc pe parcursul căutărilor, care au durat aproape o jumătate de an. Iar pe alocuri, stratul de zăpadă ajungea și la 14 metri.
- Cum se descurcă câinii dacă are loc o avalanșă?
- Și animalele sunt la fel de expuse avalanșelor ca și noi, oamenii. Având reacții mai rapide și fiind mai ușori, câinii ar putea scăpa în anumite situații limită, dar pot fi și uciși de masele de zăpadă care ajung să aibă o forță și o presiune foarte mare. Când avea vreo 2 ani, Helios a declanșat o avalanșă de plăci de pulver ușor închegat, pentru că nu a mers fix pe muchia care oferea adăpost salvamontiștilor. Din fericire, fiind rapid și fix sub coroana de rupere, a sărit pe două-trei blocuri de zăpadă care s-au pus în mișcare, apoi pe laterală și a ajuns unde zăpada era încă stabilă. Totul a durat maxim două secunde...
„După pensionare, rămân cu conductorii cu care au lucrat“
- La câți ani un câine Salvamont „iese la pensie”?
- În principiu, atunci când starea sa fizică nu mai permite o nouă sesiune de reconfirmare a brevetului, care se susține anual. După vârsta de 8-9 ani, ne putem aștepta ca un cățel să nu mai poată face asta. Deși sunt exemplare care reușesc să reconfirme brevetul la 10-11 ani, mai ales rase medii, cum ar fi Border Collie.
- Cât de puternică e legătura între câine și salvamontist?
- Cu excepția lui Helios de la Salvamont Argeș și a lui Recco de la Salvamont Gorj, care sunt câini aflați pe inventarul instituției, toți ceilalți sunt ai salvatorilor montani. Legătura între conductor și câine este una foarte puternică, animalele fiind membri ai familiilor noastre, inclusiv Helios și Recco, chiar dacă au număr și valoare de inventar. Trebuie înțeles faptul că toţi cei care au câini de avalanșă sunt salvatori montani pasionați, care împărtășesc toată viața și toate experiențele cu câinii lor. Și unul și celălalt tânjesc după fratele și colegul său, atunci când nu sunt împreună. Este destul de greu în plan personal și social să fii salvator montan, asta presupunând plecări dese, uneori îndelungate de acasă, de multe ori pe neașteptate, când sunt reuniuni sau sărbători familiale. Cei care au o astfel de viață, care își asumă antrenarea, îngrijirea, responsabilitatea unui câine Salvamont, clar că nu o face decât din pasiune, altfel nu se poate.
- Unde rămân câinii care au îmbătrânit? Există posibilitatea să fie adoptați de cei cu care au lucrat?
- Pentru că sunt în majoritate câini proprietate personală, toată viața vor sta cu oamenii lor. La fel și cei care sunt proprietatea instituției, după pensionare vor rămâne cu cei cu care au lucrat. Mai mult, noua lege impune instituției de la care s-a pensionat câinele, asigurarea hranei pe tot parcursul vieții. La Salvamont, câinele nu stă într-un padoc, așteptând cu zilele pe cel care îl are în grijă să vină să îl ia în misiune. Câinii noștri merg cu noi peste tot pe munte, apoi ajungem acasă și fac parte activ din ceea ce oamenii, în general, numesc „căldura căminului”.
- Au o alimentație specială?
- Alimentația trebuie să fie una care să susțină efortul, să compenseze energia și să îl ajute să aibă articulații sănătoase, pentru că acestea sunt foarte solicitate. Avem grijă să adaptăm alimentația fiecărui câine Salvamont, în funcție de necesități. În general, primesc crochete fabricate de firme de nutriție canină, la un nivel calitativ foarte bun.