de Călin Popa şi Adrian Barna
Natura dă la iveală adaptări excepționale la mediu și „înarmări” uluitoare în numele supraviețuirii. O cercetare de dată re- centă a pus în evidență capacitatea șobolanului cu coamă din Africa de a-și transforma blana într-o adevărată armă chimică, printr-o metodă surprinzătoare, unică în regnul animal.
Câteva miligrame pot ucide un om
Șobolanul cu coamă este un animal care pare inofensiv, cu atât mai mult cu cât toarce cu un sunet plăcut. Dar este, în același timp, o specie letală: blana exemplarelor este îmbibată cu o toxină care poate ucide un om cu doar câteva miligrame. Cercetătorii au reușit să deslușească felul în care se formează această armă chimică. Mamiferul nu produce otrava în mod natural, dar o „capătă” rozând scoarța unui arbust otrăvitor. Toxina din plantă se amestecă cu saliva animalului, apoi acesta își linge blana și „infuzează” substanța letală în acele flancuri destinate apărării și, eventual, atacului, scrie livescience.com.
Scoarța de arbore-săgeată furnizează otrava
Ca singură specie de pe Terra care utilizează acest mijloc de adaptare și supraviețuire, șobolanul cu coamă este un animal foarte discret, greu de studiat, care trăiește retras în Etiopia, Kenya, Somalia, Sudan, Tanzania și Uganda. Deși se bănuiește că este otrăvitoare încă din secolul al XIX-lea, când a fost descrisă pentru prima dată, specia a suscitat în continuare curiozitatea oamenilor de știință, care au izbutit abia în ultima perioadă să pună în evidență faptul că scoarța de arbore-săgeată (Acokanthera schimperi) este cea care furnizează otrava ce „armează” blana șobolanului, notează publicația „Journal of Mammalogy”.
Sistem de apărare în fața hienelor și leoparzilor
Substanța otrăvitoare este alcătuită dintr-o gamă de compuși cu potențial fatal pentru mamifere, numiți cardenolide, care sunt folosiți de medicina umană, în doze foarte mici, pentru tratarea aritmiilor. În schimb, depășirea dozei poate duce la deces prin stop cardiac. Potrivit experților, alte animale nu rezistă contactului cu această toxină, înregistrându-se frecvente decese ale unor câini care nu au lăsat șobolanii în pace. În același timp după studii extinse în condiții de laborator, specialiștii au pus în lumină faptul că șobolanii înșiși sunt imuni la otravă. „Acest sistem de apărare este foarte eficient împotriva unor prădători cum sunt hienele, șacalii sau chiar leoparzii”, detaliază Sara Weinstein, de la Institutul Smithsonian.
„Șobolanul cu coamă are un stomac neobișnuit, cu patru camere, și cu o floră bacteriană foarte densă, care poate anihila otrava și astfel previne îmbolnăvirea animalului“ (Denise Dearing, biolog, Universitatea din Utah, SUA)