de Călin Popa şi Daniel Şuta
Specialiștii din Viena au realizat cu succes prima operație asupra piciorului compromis al unei femele vultur care părea condamnată la moarte, întrucât nu mai putea vâna. Mia este astăzi în plină formă și capabilă să trăiască pe cont propriu.
Leziune majoră, care ar fi condamnat pasărea la moarte
Cu o anvergură a aripilor de 2,6 metri, vulturii cu barbă sunt păsări rare, unele dintre cele mai mari răpitoare ale lumii, considerate în pericol de dispariție și, ca urmare, aflate pe lista întocmită de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii pentru speciile care nu mai au suficiente exemplare pentru cota de siguranță. Acești vulturi au nevoie de picioare puternice pentru a-și ridica propria greutate corporală și a apuca prada. Dar, în timp ce se afla încă la cuibărit, tânăra femelă Mia a suferit o leziune majoră la piciorul drept, din cauza unor fibre care au oprit alimentarea cu oxigen a piciorului. Ca urmare, degetele membrului au început să cadă, în ciuda tratamentului inițial aplicat de medicii veterinari, iar pasărea răpitoare părea condamnată la moarte prin înfometare. Aici au intervenit experții de la MedUni Viena, unitate specializată în proteze pentru oameni, care au reușit să realizeze, în premieră mondială, un picior bionic pentru un astfel de exemplar.
Implant personalizat, cu osteointegrare
Proiectarea unui membru protetic pentru o pasăre răpitoare a prezentat o serie de provocări unice. O proteză detașabilă nu ar fi fost suficient de durabilă pentru a rezista efortului major pe care îl face zilnic un exemplar de pasăre răpitoare. Orice proteză ar fi trebuit să poată nu numai să prindă prada, ci și să reziste șocului unei aterizări puternice. În aceste condiții, experții austrieci au proiectat pentru Mia un implant personalizat, care să poată fi montat direct în osul piciorului. Folosind o tehnică numită osteointegrare, chirurgii au instalat o ancoră metalică în osul piciorului păsării. În timp, osul a crescut în firele metalice de pe ancoră, „integrând” tija metalică în scheletul Miei. Echipa a atașat apoi protezele la ancoră. „Era clar că pasărea nu putea supraviețui mult timp în starea sa inițială”, a spus specialistul Oskar Aszmann.
Proteza funcţională după şase săptămâni
În loc să aibă forma unui picior artificial de pasăre, membrul bionic al vulturului este un cilindru de cauciuc negru și a fost conceput pentru a-i permite păsării să prindă ambele suprafețe și prada, dar și să acționeze ca un amortizor pentru aterizări. „Vulturul a făcut primele încercări de a merge după doar trei săptămâni, iar proteza a fost la capacitate maximă după șase săptămâni”, detaliază Aszmann. Designul cilindric al proiectului este menit să reducă la minimum potențialul răsucirii și deteriorării piciorului atunci când este prins pe ramuri, iar ancora metalică integrată în os îi va oferi femelei un nivel ridicat de răspuns tactil, arată un articol publicat de Scientific Reports. Operația a necesitat anestezierea păsării mai mult de două ore, dar s-a dovedit o reușită.