de Călin Popa şi Sorin Dumitrescu
Un studiu de dată recentă a pus în evidență o trăsătură până acum necunoscută a caprelor: aceste animale domestice care dau produse atât de apreciate preferă să facă ceva în schimbul hranei pe care o primesc de la oameni.
Răsplată după efort
O cercetare extinsă, derulată de experți germani și elvețieni, a pus în evidență faptul că atunci când sunt în fața unei porții de hrană, caprele aleg „drumul mai greu” de a o obține. După ce au analizat comportamentul a zeci de animale, specialiștii au putut pune în evidență că înainte de a se apuca să mănânce, caprele de lapte manifestă un tip de satisfacție dacă au rezolvat înainte o sarcină oarecare. Punându-le la dispoziție hrană la discreție, dar antrenându-le anterior să deschidă uși batante pentru a ajunge la aceasta, specialiștii au observat că mare parte dintre animale au preferat să împingă ușile, deși aveau și varianta hranei poziționate în fața unor uși deschise. „În majoritatea cazurilor a fost aleasă modalitatea care implica un mic efort”, punctează specialistul Nina Keil, de la Centrul de Excelență pentru Cercetare Agricolă din Elveția.
Dorința de a-și controla mediul
Rezultatele experimentului i-au uimit pe experții care se așteptau ca animalele de lapte să fie mai predispuse la a-și conserva energia. „Fiind crescute să dea cât mai mult lapte, am crezut că vor fi mai puțin motivate să aleagă calea mai complicată spre hrană, cu atât mai mult cu cât aveau și varianta care nu implica decât să mănânce”, detaliază specialistul Katrina Rosenberger. Potrivit cercetătorilor, acest tip de comportament s-a observat, în timp, și la alte animale domestice - păsări de curte, porci, vaci - precum și la unele specii din grădinile zoologice. „Presupunem că acest fel de a reacționa în fața hranei se explică prin dorința animalelor de a-și controla mediul și printr-o gamă de emoții primitive pozitive, de tipul satisfacției”, adaugă Keil.