de Călin Popa şi Adrian Pătrăuceanu
În general, șerpii sunt creaturi care le dau coșmaruri oamenilor, iar unul dintre cele mai teribile sunete din lumea acestor reptile tăcute este zgomotul înfiorător, amenințător, emis de șarpele-cu-clopoței. Potrivit unei cercetări recente, această alarmă dătătoare de fiori este un mecanism sofisticat și generează… o iluzie auditivă.
Salt brusc de frecvență în zgomotul cozii
Zgomotul specific al cozii unui șarpe-cu-clopoței este mult mai sofisticat decât se credea inițial, deoarece sunetul poate crea o iluzie auditivă care sugerează că reptila veninoasă este mai aproape decât în realitate, notează LiveScience. Potrivit unui nou studiu, derulat de oamenii de știință de la Universitatea Graz, din Austria, acești șerpi controlează structura de keratină de pe coadă pentru a avertiza prădătorii, crescând treptat frecvența, pe măsură ce un posibil atacator se apropie. De asemenea, această specie are un alt „truc” în arsenalul său terifiant - poate face un salt brusc de frecvență în sunetul pe care îl folosește, pentru a păcăli orice creatură care îl aude. „Datele noastre arată că afișarea acustică pe care o etalează șerpii-cu-clopoței, care a fost interpretată zeci de ani ca un simplu semnal de avertizare acustică despre prezența șarpelui, este de fapt un mecanism mult mai complicat”, afirmă Boris Chagnaud, profesor de neurobiologie și autor al studiului.
Reptila estimează exact viteza cu care vine amenințarea
Echipa coordonată de Chagnaud a descoperit primul indiciu pentru misterul modului de înaltă frecvență al „semnalului inteligent” al acestei specii de șarpe, în timp ce se apropia de unul dintre exemplare. Experții au constatat faptul că frecvența sonoră a crescut înainte ca șarpele să sară brusc și a scăzut în timp ce reptila se retrăgea. Pentru a afla ce se află în spatele acestui fenomen, Chagnaud a înregistrat frecvența zgomotului pe măsură ce a apropiat de șarpe diverse obiecte menite să reprezinte „amenințări” - zgomotul a crescut cu o rată constantă, la o frecvență de 40 Hz, iar pe măsură ce obiectele erau mai aproape, frecvența sărea brusc la 100 Hz. O altă descoperire a oamenilor de știință a fost aceea că șarpele estimează foarte exact viteza cu care se apropie obiectul, adaptând creșterea frecvenței zgomotului la această mișcare.
Auzul mamiferelor, păcălit
După ce au înregistrat această abilitate excepțională a șarpelui-cu-clopoței, cercetătorii au descoperit, în urma unor teste complexe, motivul pentru care această specie a dezvoltat adaptarea - crearea unei iluzii auditive, care să-l facă pe agresor să creadă că animalul este mult mai aproape. „Auzul uman, împreună cu celelalte sisteme auditive ale mamiferelor, preia frecvența zgomotului și aplică regula că acesta crește raportat la distanță, dar este păcălit atunci când reptila schimbă această regulă cu un neașteptat și brusc salt de frecvență”, detaliază Chagnaud. Practic, șarpele-cu-clopoței face în așa fel încât la o distanță de doi metri de un potențial atacator să scoată sunete care par să vină de la doar un metru.