de Gheorghe Zmaranda şi Silviu Ghering

Impozant prin statură, loial și foarte protector cu animalele pe care le are în grijă. Așa descrie în câteva cuvinte Silviu Chiriac, expert carnivore mari de la Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea, rasa de câini Ciobănesc Românesc Carpatin. Tema interviului de față gravitează în jurul Centrului de reproducere, Îngrijire și Supraveghere a Câinilor de Pază a Șeptelului, înființat în 2014 la Lepșa, în cadrul proiectului WolfLife. Scopul funcționării lui este acela de a dona puii de Ciobănesc Carpatin Românesc obținuți din nucleul de reproducție al canisei către crescătorii de animale care au înregistrat pagube produse de lupi sau de urși.

„Echipa Wolflife verifică prin vizite periodice pe teren starea câinilor”

- Care a fost scopul înființării Centrului de reproducere, Îngrijire și Supraveghere a Câinilor de Pază a Șeptelului?

- O metodă foarte eficientă de protecție împotriva atacurilor lupilor sunt câinii care aparțin unei rase tradiționale și care sunt instruiți special pentru a proteja efectivele de animale. Din cauză că acești câini sunt destul de scumpi (circa 300 de euro), iar numărul de canise care comercializează aceste rase este mic, crescătorii de animale nu aveau posibilitatea de a asigura paza stânii cu astfel de exemplare. Soluția optimă pentru prevenirea pagubelor produse de lupi crescătorilor de animale din arealul proiectului WolfLife a fost înființarea unui centru (canisă) care să achiziționeze exemplare mature şi pui. Ulterior, în cadrul unei rețele de crescători de animale, a fost distribuită câte o pereche de pui crescuți până la o vârstă care permitea integrarea în cadrul stânelor/fermelor.

- În toți acești ani de funcționare a centrului câți câini ați donat stânelor?

- Pe baza unui contract încheiat cu crescătorii de animale am oferit în custodie peste 130 de câini. Într-o primă fază au fost selectate şase zone demonstrative (ferme) situate în județele Vrancea, Covasna, Harghita, Bacău, Neamț și Mureș. Ulterior, au fost selectate alte stâne sau ferme, ţinându-se cont de datele obţinute în acţiunile complementare din cadrul proiectului şi de informaţiile suplimentare oferite de ciobani sau de fermieri. Până la finalul proiectului au fost încheiate contracte de custodie cu circa 70 de fermieri sau ciobani din cele șase judeţe de implementare a proiectului. Puii de Ciobănesc Românesc Carpatin în vârstă de 3 luni au fost donați crescătorilor de animale care au înregistrat pagube pe baza unei scheme de formare a perechilor și a indicativelor puilor Ciobănești care să respecte anumite reguli privind formarea perechilor de pui proveniți din părinți diferiți. Cărţile de origine ale părinţilor au fost verificate şi comparate astfel încât să se evite existenţa unor strămoşi comuni până la a treia generaţie în urmă. Îngrijirea corespunzătoare a puilor și adulților se asigură de către fermieri pe baza recomandărilor făcute de echipa Wolflife care verifică prin vizite periodice pe teren starea câinilor.

„Trebuie crescut împreună cu oile”

- Ce aptitudini are Ciobănescul Românesc Carpatin astfel încât să fie recomandat pentru protecția stânelor?

- Latura protectoare de care dă dovadă această rasă se manifestă într-un mod instinctiv, așadar este necesar doar puţin antrenament pentru corectarea în timp a comportamentului nedorit. Baza acestui comportament protector este și abilitatea câinelui de a reacţiona, prin lătrat, spre exemplu, în situaţii care nu ţin de rutina zilnică. Acest comportament este observat la pui care în astfel de situaţii latră şi aleargă către pericol cu coada ridicată. Ca adult, un astfel de câine va lătra şi va alerga către prădători, fără însă să aibă contact vizual cu aceştia şi se va poziţiona între turmă şi prădători. Aceștia din urmă evită câinii cu un astfel de comportament. Distanţa câinelui faţă de prădători se micşorează pe măsură ce acesta se maturizează. Ataşamentul câinilor față de şeptel este foarte important și faptul că urmează turma în perioada de păstorit, doarme şi îşi petrece în întregime timpul lângă aceasta reprezintă dovada loialității lor înnăscute faţă de alte animale avute în grijă. Perioada critică pentru ataşamentul social este în jurul vârstei de 3-12 săptămâni. Absenţa comportamentului de prădător îi permite acestui câine să rămână singur cu celelalte animale domestice. Un câine loial nu întrerupe activităţile turmei şi nu provoacă răni. Pentru a avea un câine ciobănesc de pază adult care să dezvolte un comportament potrivit pentru paza şi protecţia oilor, acesta trebuie crescut împreună cu oile.

- Cum combat câinii din rasa Ciobănesc Românesc Carpatin atacurile prădătorilor?

- Câinii care păzesc în mod direct şeptelul răspund într-un mod agresiv animalelor de pradă, le urmăresc până departe atunci când este necesar și revin apoi la turmă. Totuși, câinii nu ar trebui să fie priviţi ca un panaceu pentru problema prădătorismului, ci mai degrabă ca un important plus față de celelalte măsuri de protecţie disponibile împotriva prădătorilor precum ţarcurile de înnoptare, gardurile electrice, sistemele de îndepărtare prin zgomot, miros sau sisteme optice.

„Un astfel de câine este activ cel puțin 10-12 ani, timp în care, în funcție de temperament, poate fi foarte util în combaterea atacurilor prădătorilor“

„Un câine de pază ideal trebuie să fie inteligent, ataşat de şeptel, în alertă atunci când este cazul, să prezinte încredere şi să manifeste o atitudine protectivă faţă de animalele avute în pază şi de stăpânii acestora. Se va confrunta în mod agresiv cu intruşii, dar va fi grijuliu cu oile sau alte animale din şeptel şi nu le va răni“

„60%-80% dintre exemplarele studiate au contribuit la reducerea atacurilor şi pagubelor provocate de prădători“

- A scăzut incidența atacurilor la stânele cărora le-ați dăruit câini?

- În urma monitorizării exemplarelor adulte a fost realizată o bază de date cu informațiile provenite de la ciobani privind atacurile animalelor sălbatice asupra fermelor/stânelor și reacția câinilor din această rasă în timpul desfășurării acestor atacuri, pagubele suferite, condițiile de producere a pagubelor etc. Astfel, la 16 stâne au avut loc atacuri de lup (preponderent) și urs, iar nouă dintre acestea au înregistrat pagube. Ca urmare a atacurilor, patru câini, unul juvenil, au fost omorâți de lupi. Pe baza declarațiilor obținute de la ciobani, între 60% și 80% dintre câinii ciobăneşti studiaţi au contribuit la reducerea atacurilor și pagubelor provocate de prădători. În momentul în care o stână/fermă bene- ficiază de o rasă de câini specifică pentru arealul respectiv, o mare parte din problema atacurilor prădătorilor este rezolvată. O calitate mai bună în asigurarea pazei şi protecţiei înseamnă câini mai valoroşi, dar într-un număr mai mic, iar costurile de achiziţie şi întreţinere se amortizează în câţiva ani.