de Gheorghe Zmaranda şi Silviu Ghering
Una dintre cele mai frumoase povești ale copilăriei mele a fost cea care descria călătoria unui băiețel transformat în spiriduș pe spatele unei gâște. Aventurile sale cu stolul de păsări călătoare erau fabuloase. Iată că astăzi știința și tehnologia au transformat această poveste în realitate prin faptul că extraordinara călătorie a păsărilor migratoare poate fi documentată prin montarea unor transmițătoare GPS pe păsări. Acum știm multe lucruri despre migrația lor. Dora Domșa, responsabil de comunicare în cadrul sucursalei SOR Cluj-Napoca, ne-a dezvăluit din misterele călătoriei pe care păsările o fac primăvara pentru a reveni în țara noastră.
„Berzele se întorc în martie, deși iernează în Africa, la sud de Sahara”
- Când se întorc primele păsările migratoare în țara noastră?
- Migrația este un proces mai complex decât îl percepe publicul larg care are această imagine a păsărilor care pleacă spre tărâmuri calde îndepărtate de unde se întorc primăvara devreme. În realitate păsările pot migra pe distanțe foarte scurte, din nord în sudul țării sau până în Bulgaria, Grecia și zona mediteraneană, nu doar până în Africa, pe care o știm cu toții ca destinație finală. Merită menționat că la noi vin păsări din nord să petreacă aici iarna, suntem într-un fel, la rândul nostru, „țările calde” pentru un număr de specii printre care șorecarii și ciorile sunt exemple mai ușor de observat. Evident că și durata călătoriei și perioadele de plecare și de sosire diferă în funcție de specie și de traseu. Astfel, migrația de primăvară este un proces continuu care poate începe din ianuarie și se desfășoară până în mai, în funcție de lungimea traseului parcurs de păsări și de nevoile de hrană ale acestora. Cele care au migrat aproape se întorc primele și sunt acele specii care găsesc deja sursele de hrană necesare - în general semințe, fructe, alte materiale vegetale. Insectivorele vor reveni mai târziu, odată cu apariția insectelor.
- Care sunt primele specii de păsări care revin în țara noastră?
- Am putea numi mierla și graurul printre păsările care se reîntorc mai repede, dar și în cazul acesta ar trebui menționat că în sudul țării aceste păsări iernează, se întorc doar în nord. Conform datelor furnizate de aplicația Ornitodata a SOR, mai putem enumera codroșul de munte, mărăcinarul negru sau chiar berzele (albe și negre) care începând cu luna martie încep să sosească deși iernează în Africa, la sud de Sahara. În unii ani berzele albe ajung la noi odată cu ultimele ninsori, stârnind un val de îngrijorare în rândul publicului cu privire la bunăstarea lor. Păsările însă se descurcă cu puțin frig și un strat subțire de zăpadă, de aceea trebuie intervenit doar dacă vremea grea persistă și păsările nu își găsesc hrană sau sunt rănite. Printre ultimele păsări care ni se alătură sunt frunzărițele, sfrânciocul roșiatic, prigoria și grangurul, care ajung abia pe final de aprilie, început de mai. Nici chiar rândunica, clasica vestitoare a primăverii nu sosește printre fruntași, abia în aprilie ajunge la remarcabilul ei cuib zidit sub streașină.
„Călătoria acestor păsări poate dura de la câteva săptămâni până la două sau trei luni”
- Din ce țări vin și pe ce rută? Cât durează călătoria lor până în România?
- Primele păsări care sosesc vin de aproape, din Bulgaria, Grecia, Italia, iar în câteva zile ajung deja în zona unde vor cuibări. Aici rutele sunt simple. Cele cu migrație scurtă se deplasează în funcție de vreme și de nevoia de hrană, zburând fie noaptea, fie ziua. Speciile cu migrație lungă alternează zilele de zbor cu zile de odihnă și realimentare, să spunem așa, zile în care se opresc și se hrănesc pentru a pune la loc rezervele consumate. Păsările de la noi migrează spre și dinspre Africa în general prin strâmtoarea Bosfor sau direct peste Marea Egee, cu sau fără stopuri pe insule. Călătoria acestor păsări poate dura de la câteva săptămâni, în cazul celor care iernează în zona mediteranei, până la două sau trei luni dacă vorbim despre cele care iernează în Africa de Sud, precum rândunica. În general, migrația de primăvară se desfășoară mai rapid, păsările „grăbindu-se” către locurile de reproducere. Speciile care vin din nordul Africii sau zona Subsahariană au nevoie de popasuri de-a lungul călătoriei. Fac multe stopuri pentru odihnă și hrănire, mai ales în zone verzi, oaze întâlnite pe parcurs. Ajunse în Europa nu se opresc undeva anume, ci peste tot unde găsesc condiții prielnice pentru pauza de masă și de odihnă.
„Gâsca cu gât roşu şi pelicanul creţ au fost monitorizate cu transmiţător GPS“
- Ce specii au fost monitorizate prin GPS și ce au arătat datele colectate astfel?
- Monitorizarea păsărilor se face, în general, pentru a afla date despre locurile unde cuibăresc sau unde iernează păsările, dar și informații despre rutele pe care păsările le urmează. Toate sunt informații esențiale în orice proiect de conservare derulat, fiind importantă stabilirea unor măsuri care să ajute speciile nu doar acolo unde iernează sau cuibăresc, ci în tot arealul unde trăiesc păsările. În general, în România puține specii de păsări au fost monitorizate prin GPS. Printre ele gâsca cu gât roșu, o specie care migrează la noi pentru iernare, vine în octombrie și pleacă în martie în teritoriile de cuibărire din tundra siberiană. O parte semnificativă a populație iernează în zona Mării Negre, în România și Bulgaria. Pelicanul creț a fost dotat și el cu transmițător. Specia iernează la noi pe Dunăre, în Delta Dunării și în Balcani, inclusiv în Grecia. La această specie datele furnizate ne-au arătat unde sunt concentrările mai mari de-a lungul Dunării sau faptul că acești zburători performanți pot parcurge distanțe mari într-un timp relativ scurt. Alte specii care au fost subiecții unor proiecte de monitorizare prin GPS au fost acvila țipătoare mică și barza albă. Ambele păsări iernează în Africa sub-sahariană, astfel monitorizarea lor a furnizat date importante despre rute de migrație, locuri de traversare în Africa și zone de popas de pe traseu.