de Gheorghe Zmaranda
Se apropie de sfârșit încă un an, iar oamenii vor sărbători din nou, cu mare fast, trecerea către unul nou. Cerul se va lumina de strălucirea focurilor de artificii. Pentru noi va fi o noapte cu multă emoție pozitivă. Pentru păsările și animalele sălbatice va fi însă o noapte marcată de spaimă și incertitudine. Despre impactul negativ pe care luminile și zgomotele produse de artificii îl au asupra faunei s-a vorbit de-a lungul timpul, iar oamenii de știință au stabilit prin monitorizările pe care le-au făcut că animalele terestre și marine sunt serios afectate de zgomotul produs de avioane și drone care zboară jos, bărci cu motor.
Monitorizarea s-a realizat cu un radar meteorologic
Unul dintre cele mai documentate studii cu privire la efectele dezastruoase pe care le suportă păsările în noaptea care marchează trecerea dintre ani a fost realizat de către o echipă de cercetători din Olanda, o țară în care de Revelion se folosesc până la 10 milioane de kilograme de petarde și artificii. Studiul susținut de Universitatea din Amsterdam, Forța Aeriană Regală a Țărilor de Jos și Institutul Regal de Meteorologie din Țările de Jos s-a desfășurat pe parcursul a doi ani, între 2008 și 2010 și reprezintă un proiect de referință care semnalează o problemă foarte serioasă. Pentru cercetările lor, biologicii au folosit un radar meteorologic cu ajutorul căruia au monitorizat prezența păsărilor și locul în care acestea au fost în timpul spectacolelor de artificii organizate în ajunul Anului Nou. Informațiile transmise de radar au arătat că înainte de miezul nopții aproape nicio pasăre nu se afla în zbor, dar la doar câteva minute după spectacolele de artificii organizate în aproape toată țara stoluri întregi de păsări s-au ridicat de pe pământ. De fapt, oamenii de știință au catalogat acest fenomen ca fiind mișcări masive ale păsărilor sălbatice, iar zonele cu cea mai mare densitate a păsărilor zburătoare au fost peste lacuri, zone umede și lunci inundabile de râuri (linii albastre). Echipa care a condus studiul a semnalat în mod deosebit faptul că multe dintre acestea zone era situri Natura 2000, regiuni protejate prin lege și care reprezintă pentru păsări din specii periclitate locuri de cuibărit și de odihnă. Ca urmare, perturbarea produsă de spectacolele organizate cu prilejul trecerii spre un nou an este și mai gravă.
Au zburat în stoluri mari timp de 45 de minute
Documentația realizată pe parcursul celor doi ani a demonstrat că zeci de mii de păsări își iau zborul imediat la miezul nopții, atunci când încep spectacolele publice de artificii. Potrivit monitorizărilor de pe radar și pe baza calculelor efectuate de oamenii de știință cea mai mare densitate de păsări în aer în același timp a ajuns la 1.000 de păsări/km2. Această statistică a fost realizată pe baza estimărilor relative ale volumului corporal al păsărilor și printr-un calcul al suprafeței corpului. În ceea ce privește speciile de păsări monitorizate se crede că acestea erau, în special rațe și gâște. Păsările de apă, de coastă și marine se aflau pe pajiști și zone umede, iar în momentul în care au început artificiile s-au ridicat în aer la altitudini de 500 de metri, pe o suprafață de 40 km² față de radarul care le monitoriza și au zburat în stoluri dense timp de 45 de minute. Cercetătorii spun că acest comportament este nefiresc pentru că altitudinea la care acestea s-au ridicat în zbor atunci când s-au panicat este atinsă doar în timpul migrației și aproape niciodată în cazul zborurilor locale.
Păsările panicate se izbesc de liniile electrice, automobile, clădiri, copaci și chiar între ele
Monitorizarea realizată s-a dorit a fi mai mult decât o simplă documentație în cadrul căreia să fie prezentate date cu privire la reacția imediată a păsărilor, ci mai degrabă să fie un semnal de alarmă cu privire la consecințele ulterioare. Informațiile pe care știința le-a furnizat până acum cu privire la biologia și anatomia păsărilor ne spun că, exceptând speciile nocturne, păsările au probleme de orientare în timpul nopții pentru că, asemeni oamenilor, nu văd foarte bine. De aceea, panicate de zgomotul și luminile spectacolelor păsările sălbatice se ridică haotic în zbor, se lovesc liniile electrice, automobile, clădiri, copaci și chiar între ele, având în vedere densitatea mare de exemplare care se ridică în aer. Fenomenul acesta este cu atât mai îngrijorător în nopțile în care vizibilitatea este și mai scăzută din cauza norilor sau din cauza absenței lunii. În cele mai multe cazuri, coliziunile păsărilor în aer pot duce la răni grave sau la moarte, mai ales că după un impact acestea cad pe pământ și astfel li se agravează rănile. Potrivit profesorului Shamoun-Baranes „observațiile studiului desfășurat în Olanda sunt poate extreme din cauza concentrațiilor mari de păsări moarte găsite apă în timpul iernii și a proximității activității umane, dar pe măsură ce oamenii pretind din ce în ce mai multe terenuri sălbatice pentru dezvoltarea antropică, păsările și fauna sălbatică sunt concentrate în zone din ce în ce mai mici, care se află în apropierea oamenilor. Așa că vor avea loc mai multe tragedii ca acestea”.
În prima oră a anului ritmul cardiac şi temperatura gâştelor cenuşii au crescut
Un alt studiu realizat în Austria s-a concetrat pe reacțiile fiziologice ale gâștelor cenușii sălbatice ca răspuns la artificiile de Revelion. În cadrul proiectului 20 de gâște cenușii au fost dotate cu transmițătoare. Scopul a fost acela de a monitoriza ritmul cardiac și temperatura corpului, iar valorile au fost comparate între fiecare oră din 31 decembrie și 1 ianuarie. În urma comparațiilor s-a stabilit că în prima oră a anului când spectacolele de artificii se desfășoară, ritmul cardiac și temperatura corpului gâștelor au crescut, dar nu la toate exemplare. Asta spun oamenii de știință este o dovadă a faptului că unele păsări sunt mai puțin temătoare decât altele. Responsabilii de proiect spun că informațiile colectate de transmițătoare au arătat o creștere a ritmului cardiac de la 63 la 124 de bătăi pe minut și o creștere a temperaturii corporale de la 38°C la 39°C. Ritmul cardiac a revenit în parametrii normali între 2:00 și 3:00 dimineața pe 1 ianuarie, dar temperatura a rămas crescută până în jurul orei 5:00.