de Roxana Istudor şi Silviu Ghering

Animalele provenite din încrucișare - cazul în care un exemplar își fortifică genele împerechindu-se cu reprezentantul altei specii - pot fi rezultate ale unor procese naturale, generate de nevoia de adaptare sau de intervenția umană, care urmărește scopuri mult mai controversate, cum ar fi amuzamentul sau creșterea accelerată a consumului de carne.

Geep, combinația între capră și oaie

Oamenii apelează la încrucișări de o bună bucată de vreme, iar în special pe direcția obținerii unor exemplare ciudate doar pentru amuzament sau în numele obținerii de mai multă carne pentru consum ridică probleme de ordin etic. Animalele rezultate din aceste proceduri pot fi spectaculoase sau exotice, dar, nefiind urmări ale proceselor naturale, au viață scurtă, sunt de regulă sterile, suferă și deseori își petrec existența izolate, întrucât nu există reguli naturale pentru ele. Numite generic „himere genetice”, încrucișările rezultate din inginerie între specii diferite, chiar dacă în unele cazuri primele exemplare au apărut accidental în natură, a dat la iveală, de pildă, o combinație între capră și oaie, numită Geep.

Zonkey, zebra-măgar

Zonkey este o încrucișare între un mascul de zebră și o femelă de măgar. În timp ce hibrizii de zebră au fost realizați prin reproducere încă din secolul al XIX-lea, fiind folosiți pentru transportul de arme prin locuri inaccesibile, apoi pentru drumeții exotice, Zonkey a apărut, cel puțin la nivel declarativ, ca o specie nouă, cu imunitate crescută și rezistență sporită. În anul 2020 se năștea în Parcul Național Chyulu Hills, din Kenya, un exemplar de Zonkey care a surprins pe toată lumea. Tot din lumea asinilor vine și o altă inginerie, pe nume Hinny, exemplar creat cu mare dificultate, din cauza calculului precis al numărului de cromozomi, rezultat dintr-un armăsar și o femelă de măgar. Toate exemplarele astfel obținute ulterior s-au dovedit sterile.

Fascinația pentru felinele mari: Jaglion

În condițiile în care majoritatea masculilor hibrizi din familia Panthera, din care fac parte deopotrivă leul și jaguarul, sunt sterile, oamenii au avut ideea de a „combina” un mascul jaguar cu o leoaică și așa a luat naștere Jaglion, exemplar cu foarte slabe șanse de supraviețuire în sălbăticie - unde s-a întâmplat de câteva ori să apară în mod natural. Fascinația pentru superbul exemplar rezultat a generat multiplicarea procedurii, pentru plăcerea „colecționarilor” de animale exotice.

Zubron, un hibrid mai slab decât „originalele”

Încrucișând o vacă și un bizon încă de la mijlocul secolului al XVIII-lea, oamenii au obținut Zubronul, mergând pe ideea că va înlocui vitele cunoscute până atunci, pentru că este mult mai mare - un mascul cântărește peste 1.100 de kilograme. Doar că aceste exemplare s-au dovedit mult mai puțin rezistente la condițiile cărora le fac față bizonii, iar femelele nu pot decât în puține cazuri să rămână gestante și să ducă „specia” mai departe. În plus, masculii hibrid folosiți pentru aceste încrucișări sunt sterili dacă nu sunt rezultați din animalele care aparțin speciilor de rasă pură, create de natură. În schimb, Beefalo, încrucișarea dintre Bizonul american și vacile domestice, s-a dovedit un succes, furnizând mai mult lapte, mai multă carne, exemplarele dovedindu-se foarte docile și ușor de crescut.

Cama, o creatură pentru distracția oamenilor

Încrucișare între o cămilă mascul și o femelă de lama, Cama a fost creată pentru a-i distra pe oameni în circuri. Nefiind posibilă o încrucișare obișnuită, dată fiind diferența enormă de dimensiune între cele două specii implicate, totul se realizează prin intermediul inseminării artificiale, exemplarele de Cama moștenind de la tații cămile capacitatea de a rezista timp îndelungat fără apă. De asemenea, oamenii au avut curiozitatea de a încerca să încrucișeze și femele de cămilă cu masculi de lama, dar nu au obținut niciodată exemplare viabile.

Porcul din Epoca Fierului, „reinventat” pentru carne exclusivistă

Un porc hibrid rezultat din încrucișarea genetică între varianta sălbatică, teribilă, care hălăduia prin pădurile Epocii Fierului și femele domestice a dat naștere unor exemplare din familia Suinae cu o aparență cât se poate de fioroasă, foarte greu de controlat din cauza temperamentului agresiv și, ca urmare, cu o carne foarte scumpă, destinată doar celor care își permit să plătească sume corespunzătare întregului proces care stă în spatele fripturii cu pricina. Aceste exemplare există doar în Europa, iar carnea prețioasă este livrată prin intermediul unui lanț restrâns, dedicat, de puncte de desfacere.

Pisica Savannah, un ghepard în miniatură

Încrucișare între o pisică domestică și un mascul de Serval, pisica Savannah este o felină de companie foarte apreciată pentru aspectul său suplu, cu accente de sălbăticiune și care trimite cu gândul la un ghepard în miniatură. Prima astfel de felină hibrid a apărut în anii 1980, iar succesul său nu s-a diminuat în timp. Dimpotrivă. Pisicile Savannah au dezvoltat adevărate linii de înmulțire, seria F1 fiind cea mai prețuită și dificil de reprodus, întrucât a avut la bază un Serval „adevărat”. Liniile următoare au început să arate tot mai mult ca niște pisici domestice, chiar dacă ceva mai deosebite.

Speciile de păsări, nesfârșit „poligon de teste”

Pentru a obține specii care să dea mai multă carne de consum, oamenii de știință încrucișează neîncetat între ele specii de gâște, rațe, curcani, păuni, numeroase păsări de apă sau fazani. În timp ce unele dintre aceste exemplare au apărut în sălbăticie, altele sunt rezultate ale ingineriei umane, care caută neîncetat să obțină păsări cu mai multă carne și care pot fi domesticite. În tot acest mare „poligon de teste”, s-a constatat că rațele și gâștele nu se încrucișează decât între ele.

Ursul Grolar, adaptare din disperare

După ce a fost observat în sălbăticie primul exemplar de încrucișare între un urs polar și un Grizzly, oamenii au fost atât de fascinați de creatura pe care au numit-o urs Grolar, încât au început să înmulțească numărul exemplarelor în captivitate, uluiți de spectaculozitatea animalelor rezultate din- tre cele două specii. Din păcate, exemplarele care au apărut în sălbăticie sunt o adaptare din disperare - odată cu încălzirea globală la care omul contribuie din plin, supraviețuirea le determină pe cele două specii să încerce să-și transmită genele mai departe prin invadarea teritoriilor celorlalți.