de Daniela Purgaru
- La 22 februarie ar fi împlinit 48 de ani
A avut o viaţă plină, a privit în ochii celor mai temute reptile cu zâmbetul unui copil pus mereu pe şotii şi s-a stins mult prea devreme, aşa cum a trăit, fulgerător, răpus de veninul unei pisici de mare. Steve Irwin ar fi împlinit la 22 februarie 48 de ani.
Nu a fost invincibil
Probabil că foarte mulţi dintre noi au spus, privindu-l în diverse documentare pe Steve Irwin cum se lupta cu crocodilii sau cu viperele, că nu va muri acasă, în pat. Dar, cu siguranţă, nimeni nu s-a aşteptat ca trecerea sa în nefiinţă să fie atât de bruscă. În plus, experienţa sa în lucrul cu animale periculoase îl făcea invincibil în ochii fanilor.
Un piton primit cadou
La doar 6 ani, Steve Irwin a primit în dar un piton şi a trăit prima întâlnire cu un crocodil, doar locuia într-un parc naţional zoologic. Apoi, înainte de a împlini 10 ani, el învăţase deja cum să prindă reptilele fără a le face rău şi fără a fi muşcat.
Muncă voluntară
O dată cu trecerea anilor, el a început să prindă crocodilii din zonele populate unde erau consideraţi un pericol şi să îi ducă în parcul său, unde dădea reprezentaţii sub ochii vizitatorilor. Părinţii săi l-au susţinut şi l-au ghidat către o viaţă aventuroasă, în compania celor mai periculoase animale.
Fără verighete
În 1991 a cunoscut-o pe Terri, viitoarea sa soţie, care i-a stat alături până în ultima clipă a vieţii. Un fapt inedit în relaţia lor este că, deşi au fost extrem de fericiţi împreună, ei nu s-au putut bucura de verighete, deoarece, în meseria lor, un astfel de accesoriu putea atrage animalele şi le putea fi fatal.
Popular în toată lumea
Aventurile sale în pădurile Australiei au început să fie înregistrate, şi aşa a apărut în 1992 „Vânătorul de crocodili”, primul dintr-un lung şir de serii de documentare tv care au captivat peste 200 de milioane de telespectatori din 120 de ţări. Steve se bucura deja de o enormă popularitate în întreaga lume, iar stilul său exuberant şi entuziast în permanenţă, accentul australian şi costumaţia kaki au fost elementele care l-au făcut remarcat în orice producţie.
A jucat şi în film
Steve şi soţia sa au realizat, cu timpul, şi alte documentare ca „Dosarele Croc” - nominalizate la Premiile Emmy - şi „Jurnalul vânătorului de crocodili”. Lucrurile nu s-au oprit aici, deoarece aventurierul a jucat şi într-un film difuzat în 2002 pe marele ecran, intitulat cum altfel decât „Vânătorul de crocodili”, dar şi în alte roluri mai mici. Bineînţeles, Steve nu a avut nevoie de cascadori.
Chiar dacă duceau o viaţă palpitantă, el şi Terri au avut timp şi pentru familie, în 1998 născându-se fiica lor, Bindi Sue, iar în 2003, Robert Clarence „Bob”.
Sfârşitul aventurii
Pe lângă „lupta” sa cu crocodili şi şerpii veninoşi sau constrictori, Irwin obişnuia să îi înfrunte şi pe temuţii rechini în documentarele sale. Într-o astfel de aventură marină, la 4 septembrie 2006, în timp ce filma în Marea Barieră de Corali, el a decedat fulgerător, curajul şi spiritul de aventură fiindu-i fatale.
Steve s-a apropiat prea mult cu camera de o pisică de mare, aceasta speriindu-se şi înfigându-i în piept acul veninos situat pe coadă. Rana şi veninul i-au fost fatale exploratorului în doar câteva clipe. Australianul a reuşit chiar şi în aceste ultime momente să capteze pe film atacul pisicii de mare, imaginile fiind singurele de acest tip.
O premoniţie
De altfel, Steve a avut o premoniţie cu privire la dispariţia sa. Soţia a scris în cartea „Steve şi cu mine” că el a bănuit în mod straniu că va muri destul de devreme. Însă, paradoxal, cea mai mare teamă a lui era că va muri într-un accident de maşină.
Pisicile de mare (Dasyatis americana) sunt animale cartilaginoase, înrudite cu rechinii. Trăiesc de-a lungul coastelor tropicale şi subtropicale, în ape sărate. Acul folosit ca mijloc de apărare poate ajunge la 35 cm lungime şi are la bază glande cu venin. Unele specii de pisici de apă trăiesc şi în râuri.