de Dana Purgaru

Descoperirea faptului că păsările migratoare se orientează, în călătoriile lor de sute şi mii de kilometri, în funcţie de câmpul magnetic al Terrei a fost, la vremea ei, un lucru revoluţionar. Acum, o nouă teorie completează acest lucru.

Teoria „vizualizării” câmpului magnetic a fost demolată
Sistemul efectiv de navigaţie folosit de zburătoare în timpul migraţiilor a fost, până de curând, un mister pentru oamenii de ştiinţă. Chiar dacă se ştia că păsările se ghidează după câmpul magnetic al Pământului, nu se înţelegea cum se realizează, practic, acest lucru. Una dintre teoriile cele mai apreciate până acum susţinea că ele ar avea abilitatea de a „vizualiza” liniile câmpului magnetic.

E conectat la sistemul nervos
Iată însă că cercetări recente, efectuate la Institutul „Max Plank” din Germania, au dezvoltat o altă teorie - ciocul păsărilor migratoare ar conţine particule magnetice care acţionează ca un fel de busolă sau GPS. Remagnetizând particulele minerale ce conţineau fier din ciocul unor zburătoare (măcălendri şi lăcari), cercetătorii au constatat că ele se îndreptau în anumite direcţii. Ciocul ar fi, aşadar, au concluzionat oamenii de ştiinţă, un soi de „instrument de navigaţie” conectat la sistemul nervos şi care contribuie, cel puţin parţial, la orientarea în cursul migraţiei.