de Dana Purgaru

Chartreux este o rasă de pisici care uimeşte prin frumuseţea exemplarelor sale. A fost omologată destul de recent, deşi sunt dovezi ale existenţei sale încă de acum câteva secole.

Vânător pasionat
Întâia atestare documentară a rasei Chartreux provine din prima jumătate a secolului al XVI-lea, din Franţa, fiind menţionată pentru blana sa unică din punct de vedere al texturii şi al culorii, dar şi pentru capacităţile sale uimitoare de vânător de şoareci. Pe lângă aceste caracteristici, cea mai cunoscută ciudăţenie a acestei feline rămâne „zâmbetul” său, format de liniile botului. Şi totuşi, se pare că rasa are rădăcini mai vechi, din Turcia şi Iran, zone cu un climat rece, pentru care Chartreux şi-a adaptat blana, formând un strat dublu de păr. Din acele ţări, câteva exemplare „albastre” au fost duse în Franţa de comercianţi. Astăzi, această rasă este foarte apreciată atât de europeni, cât şi de americani.

Blana este albastră
Dacă veţi căuta detalii despre această pisică să nu vă miraţi în cazul în care găsiţi descrierea „cartof cu picioare”. Această poreclă este dată de aspectul robust al corpului, susţinut de picioare de lungime medie. Felina este destul de musculoasă, are umerii puternici, nasul drept, fălcile bine dezvoltate, ochii rotunzi, de culoare arămie, urechile medii şi coada de dimensiuni medii.
Masculul este mare, musculos, cu pieptul lat, iar femela este mai mică, mai puţin solidă şi totuşi robustă şi cu pieptul mai puţin proeminent.
Blana este albastră, scurtă, deasă, cu puf lung şi aspect lânos.
Nasul şi perniţele sunt şi ele albastre-gri.
Puii se nasc tigraţi, însă dungile le dispar în aproximativ şase luni, iar ochii capătă culoarea specifică după trei luni de viaţă. Maturitatea fizică şi psihică e atinsă abia în jurul vârstei de doi ani.

Fidelă şi jucăuşă
Caracterul acestei feline este unul de… căţeluş. Se ataşază foarte mult de stăpân, pe care îl urmează peste tot prin casă şi poate fi învăţată uşor chiar şi să aducă mingea. Nu este zgomotoasă, îi place să participe la activităţile din locuinţă, să îi salute pe nou-veniţi, fiind foarte curioasă. Este jucăuşă, calmă, sociabilă, independentă şi se poate adapta la viaţa de curte. Dovadă a inteligenţei sale deosebite stau câteva încercări reuşite de dresaj, care au inclus pornirea unui radio sau deschiderea uşilor apăsând clanţele.
Având o blană foarte deasă, această pisică suportă bine temperaturile scăzute. De asemenea, este foarte rezistentă la boli şi, dacă este îngrijită corespunzător, poate trăi mulţi ani. Atenţie însă la tendinţa către obezitate şi la perioada în care o lăsaţi singură! Pentru îngrijirea blănii este indicată o perie foarte moale sau doar mângâierea zilnică, deoarece firele nu cad la fel de mult ca la alte rase.