Main menu

header

de Dana Purgaru

Hibernarea reprezintă o enigmă şi o permanentă atracţie, pentru iubitorii de animale, care, de-a lungul timpului, au creat numeroase mistere şi poveşti pe această temă. Doctor Daniel Lescai, şef de clinică la Spitalul Veterinar „Salvavet-Ilioara”, vă spune ce este de fapt acest fenomen şi cum afectează el animalele.

Mitul „somnului profund” al ursului
Hibernarea este un proces complex, o adaptare a animalelor la condiţiile de mediu, şi diferă de la specie la specie. Scopul final rămâne însă acelaşi: supravieţuirea peste iarnă.
Pregătirile pentru hibernare încep, de fapt, încă de primăvara, adică de la ieşirea din acest somn lung. După trezire, vieţuitoarele sunt într-o cursă contracronometru pentru a recupera greutatea şi energia pierdute, apoi se pregătesc de perioada de împerechere şi, din nou, de acumularea de grăsimi pentru a rezista frigului. „Acest fenomen este soluţia găsită de animale pentru a evita iarna, lipsa hranei şi atacurile prădătorilor flămânzi. Unele intră într-o hibernare autentică, în care dorm profund, limitându-şi respiraţiile şi contracţiile cardiace. În anotimpul friguros sunt aproape imposibil de trezit, iar recuperarea în primăvară este treptată şi greoaie. Alte animale, precum ursul, nu hibernează în adevăratul sens al cuvântului, ci îşi limitează extrem de mult activitatea, doarme adânc şi consumă din grăsimea acumulată peste vară şi toamna, dar se poate trezi şi îşi poate relua activitatea foarte uşor. De aceea, poate fi periculos iarna, în ciuda miturilor existente”, ne-a spus medicul veterinar.

Procesul e controlat neuro-hormonal
Speciile majore care intră în hibernare sau într-o formă uşoară de hibernare pot fi grupate în două: cu sânge cald şi cu sânge rece. Dintre cele cu sânge cald amintim: ariciul, ursul, liliecii, hamsterul, veveriţele, câinii de prerie, ratonii şi marmota. Dintre speciile cu sânge rece pot fi enumerate: broaştele, ţestoasele, şerpii, şopârlele, albinele, melcii şi unii viermi de pământ.
„Hibernarea este controlată de numeroase mecanisme neuro-hormonale, iar organismele sunt special adaptate pentru a putea supravieţui unui astfel de regim influenţat major de factorii climatici şi de habitat, cum ar fi temperatura, perioada de lumină, umiditatea şi resursele de hrană”, a completat specialistul.

Consultaţie gratuită

Dacă aveţi întrebări legate de diverse afecţiuni sau probleme de sănătate ale animalului dumneavoastră de companie vă puteţi adresa Spitalului Veterinar Ilioara, din Str. Ilioara nr. 16E, sector 5, număr de telefon 021/348.05.30. Se acordă o consultaţie gratuită cititorilor care se prezintă la această adresă cu animalul şi cu un exemplar al revistei.