de Gabriela Niculescu

Regnul animal ascunde încă numeroase mistere, chiar şi pentru cercetători. Pasiunea şi curiozitatea pentru diferitele specii de necuvântătoare fac ca oamenii de ştiinţă să analizeze cât mai atent stilul de viaţă, modul de gândire, dar şi surprinzătoarele corpuri ale vieţuitoarelor din jurul nostru. Iată câteva dintre dezvăluirile făcute în ultima vreme.

1. Crocodilii înghit pietre. Sistemul digestiv al unui crocodil trebuie să mistuie diferite mâncăruri grele, de la broaşte ţestoase, peşti sau păsări la girafe, lei sau bivoli.
Pentru a veni în ajutorul aparatului digestiv, crocodilii obişnuiesc să înghită pietre destul de mari, care rămân permanent în stomacurile lor. Despre acestea se crede că îi ajută şi la scufundări.

2. Laptele de balenă este foarte gras. Acesta este de zece ori mai gras faţă de laptele uman, având un conţinut de grăsime de aproape 50%, ceea ce face ca puiul să crească, în medie, cu aproximativ 90 kg pe zi.

3. Păsările îşi iau repere în călătoriile lungi. Porumbeii, spre exemplu, care pot zbura mii de kilometri se folosesc de repere de la sol ca să găsească drumul cel bun pentru a se întoarce fără dificultate în locul din care au plecat.

4. Papagalii nu doar imită. Studii efectuate în ultimii 30 de ani converg către ipoteza că papagalii nu doar imită atunci când „vorbesc”, ci şi înţeleg anumite noţiuni cum ar fi „acelaşi”, „diferit”, „mic” sau „mare”. În plus, una dintre cercetări arată că înţelegerea mecanismelor de vorbire ale acestora ar putea ajuta la dezvoltarea aceleiaşi abilităţi la roboţi.

5. Pentru castori, zilele sunt mai lungi iarna. Pe timpul iernii, castorii îşi conservă energia, evitând ieşirile în aerul rece. Ei stau în vizuini construite în pământ şi printre crengi şi folosesc mâncarea stocată în perioada verii sau depozitele de grăsime din organism. Prin urmare, ei nu văd lumina multe săptămâni, lucru care îi face să aibă propriul ceas biologic, care le spune că ziua ar avea aproximativ 29 de ore.

6. Puii de cârtiţă nu sunt orbi. Deşi până nu demult s-a crezut că ochii puilor de cârtiţă au mai mult rolul de a percepe curenţii de aer decât de a vedea, studiile efectuate în ultimii ani arată că aceştia chiar văd, dar că nu le place să simtă lumina, deoarece aceasta este asociată cu faptul că un prădător a pătruns într-unul dintre tunelurile lor.

7. Animalele sunt altruiste. Ideea că vieţuitoarele sunt preocupate numai de propria supravieţuire este greşită. Multe specii de păsări, spre exemplu, dau dovadă de altruism, ajutându-şi confraţii în unele situaţii prin gesturi cum ar fi semnalarea unei noi surse de hrană.

8. Mulţi peşti sunt hermafrodiţi. Această caracteristică, de a avea atât organe de reproducere feminine, cât şi masculine, este mai des întâlnită la peşti decât la oricare altă specie de vertebrate. Unii dintre aceştia îşi schimbă sexul în funcţie de modificările hormonale sau de cele ale mediului înconjurător.

9. Girafele au un aparat circulator unic. Din cauza lungimii neobişnuite a gâtului, inima unei girafe trebuie să pompeze sânge de două ori mai puternic decât inima unei vaci pentru a iriga şi creierul, iar vasele de sânge sunt construite într-un sistem mai complex, aceste două aspecte făcând ca girafele să aibă un aparat cardiovascular unic.

10. Elefanţii au o memorie „brici”. Ei au cel mai mare creier dintre mamifere, acesta cântărind, în medie, 5 kg. Şi, deşi memoria şi inteligenţa sunt destul de dificil de măsurat atât la oameni, cât şi la animale, mai multe studii au sugerat că elefanţii stau destul de bine la capitolul amintirilor, făcând ca expresia „memorie de elefant” să aibă corespondent în realitate.