de Elena Şerban

„Deşteaptă ca o găină” sau „Creier de muscă”… Acestea sunt doar două dintre apelativele care se folosesc în cazul unor oameni nu tocmai isteţi. Doar că aceste apelative pot fi de-a dreptul jignitoare pentru multe animale, al căror creier s-a dovedit a fi mai dezvoltat decât al oamenilor. Printre vieţuitoarele de la care ar trebui să învăţăm lucruri interesante se numără porumbeii voiajori, cimpanzeii şi elefanţii.

Cimpanzeii au memorie mai bună decât oamenii
Inteligenţa cimpanzeilor este un subiect despre care s-a tot vorbit de-a lungul anilor. De asemenea, şi despre puii lor se ştie că sunt mai deştepţi decât copiii, lucru relevat de o serie de studii. Capitolul la care cimpanzeii sunt superiori oamenilor este memoria. Astfel, teste efectuate de-a lungul anilor au dovedit că un exemplar tânăr reţine mai multe numere şi figuri decât un om adult.

Porumbeii voiajori nu au nevoie de hărţi
Hărţi, GPS-uri, busole şi atlase… Acestea sunt doar câteva dintre instrumentele de care au nevoie oamenii pentru a se orienta în spaţiu. Lucruri care majorităţii zburătoarelor nu le sunt necesare. Spre exemplu, porumbeii voiajori călătoresc sute şi chiar mii de kilometri folosindu-se doar de creier. Singura busolă este ciocul lor. O serie de cercetări realizate în cadrul Universităţii din Frankfurt arată că în acesta există un fel de „structuri” metalice, graţie cărora simt câmpul magnetic al Pământului în funcţie de care păsările îşi aleg cursul de zbor. Ca un radar la purtător.

Furnicile, în avans în ceea ce priveşte clonarea
Cât creier poate avea o furnică? Unul foarte mic, proporţional cu mărimea insectei. Doar că acest creier redus ca dimensiune e mai puternic decât al multor mamifere şi chiar şi decât al omului. Dovadă stă capacitatea uluitoare a acestor mici vietăţi de a se reproduce prin... clonare. Motivul pentru care aceste furnici, din specia Mycocepurus smithii, din Amazon, s-au specializat în sute de mii de ani în această tehnică neobişnuită e foarte simplu: au nevoie să aducă pe lume doar furnici femele. Masculii au dispărut în lanţul evoluţiei lor, nemaifiind de folos.
Un alt aspect pentru care furnicile ne uluiesc este orientarea către „casă” în zone în care nu se pot lua repere, cum ar fi în deşert. Una dintre variantele oferite de-a lungul anilor a fost aceea că furnicile îşi numără paşii. Pentru a ajunge la această concluzie, un grup de oameni de ştiinţă a „modificat” lungimea picioruşelor unor furnici. S-a observat că cele cărora li se lungiseră picioarele au depăşit locul în care se afla muşuroiul lor, iar cele cărora li se scurtaseră membrele se opreau pe direcţia adăpostului, dar nu ajungeau la el. Puterea de adaptare este însă mare, deoarece, după câteva ture de acest tip, ambele categorii de furnici şi-au reglat paşii şi nu au mai ratat muşuroiul.

Elefanţii ne „citesc” după miros
Cu toate că par inofensivi şi, uneori, neputincioşi din cauza gabaritului lor depăşit, elefanţii au un simţ olfactiv atât de bine dezvoltat, încât pot lua urma animalelor din propria turmă, chiar dacă acestea se află la peste 30 km distanţă. De asemenea, aceste pachiderme au capacitatea uluitoare de a-şi da seama dacă un om e prietenos sau poate reprezenta o ameninţare tot cu ajutorul mirosului. Dacă şi noi am avea aceeaşi capacitate, multe lucruri neplăcute ar fi evitate…

Termitele îşi cultivă singure… hrana
O specie de termite din Zimbabwe nu se poate hrăni decât cu un anumit soi de ciuperci, care se pot dezvolta în condiţii climatice speciale, cu o temperatură care să nu fie nici mai mică, dar nici mai mare de 31°C. Totul ar fi perfect, însă, în Zimbabwe, ziua sunt 40°C, iar noaptea 2°C. De aceea, micuţele vieţuitoare au construit un fel de adăposturi în care temperatura este păstrată constantă la 31°C. Cum au realizat această performanţă fără să aibă, evident, niciun termometru? Greu de spus. Cercetătorii au reuşit doar să afle că în aceste adăposturi termitele păstrează temperatura constantă cu ajutorul unor guri de aerisire, pe care le închid şi le deschid permanent. Încântaţi de ingeniozitatea, dar mai ales de eficienţa acestor adăposturi, specialişti în arhitectură din întreaga lume studiază acest tip de aerisire pentru a-l pune în aplicare şi în imobilele noastre.

Delfinii se gândesc la viitor
Delfinii sunt atât de inteligenţi, încât ar trebui trataţi la fel ca oamenii. Conform unor studii recente, aceste mamifere acvatice sunt mai deştepte decât cimpanzeii. Oamenii de ştiinţă afirmă chiar că au personalităţi distincte, un puternic simţ al propriei persoane şi se gândesc la viitor. De asemenea, delfinii pot să împrumute un comportament de la alte exemplare. Nu în ultimul rând, se numără printre puţinele animale care se recunosc în oglindă, folosind-o chiar pentru a-şi examina diferite părţi ale corpului.

Albinele au un computer în loc de creier
Cercetătorii au constatat cu surprindere că albinele reuşesc să găsească „în doi timpi şi trei mişcări” cea mai scurtă rută între florile de unde culeg polenul. Cu un creier cât o sămânţă de in, acestea înving de departe oamenii, care au nevoie de calcule dificile pentru a descoperi cel mai scurt drum între mai multe puncte. Motivul pentru care albinele caută permanent cel mai scurt drum este acela că au nevoie să îşi conserve energia.