de Dana Purgaru

Odată cu înaintarea în vârstă, animalele se resimt în mod similar ca şi noi la o vârstă corespondentă. Dintre animalele de companie însă, pisicile se numără printre cele mai sensibile la bătrâneţe. Doctor Daniel Lescai, şef de clinică la Spitalul Veterinar „Salvavet-Ilioara”, vă spune ce este bine să faceţi dacă aveţi o felină de companie ajunsă la o vârstă respectabilă.

Suportă mai greu schimbările din mediul de viaţă
Posesorii de pisici ştiu că acestea sunt fiinţe sensibile, care nu agreează schimbările în mediul lor de viaţă. Această caracteristică însă devine şi mai acută la vârsta senectuţii, deoarece felina, precum un om bătrân, este şi mai predispusă la traume psihice. „Spre deosebire de lătrători, care nu acordă o mare importanţă modificărilor din locuinţă, felinele se pot stresa numai dacă simt prezenţa unei persoane străine, dacă s-au făcut reamenajări, s-au adus alte covoare, au apărut animale noi sau dacă s-a schimbat domiciliul. Toate acestea pot duce la comportamente deviate, în special dacă pisica sau motanul sunt în vârstă”, ne-a spus medicul veterinar.

Nu o lăsaţi prea mult timp singură
Un alt factor de stres pentru pisica bătrână este despărţirea de stăpân. „Dacă felina este obişnuită o vreme îndelungată cu o persoană, lipsa acesteia va declanşa aşa-numitul sindrom anxios de despărţire, care se poate manifesta prin agresivitate excesivă sau, dimpotrivă, prin letargie, anorexie şi depresie”, a completat specialistul.

Verificaţi-i periodic starea de sănătate
Chiar dacă pisica se simte bine şi nu pare a avea o problemă fizică, odată ajunsă în ultima parte a vieţii, aceasta trebuie dusă la medicul veterinar, la controale periodice şi analize de sânge. Cele mai des întâlnite afecţiuni la această vârstă sunt: diabet, hipertiroidism, colite, afecţiuni hepatice şi chiar demenţă senilă.