Main menu

header

de Dana Purgaru

Pisicile au fascinat dintotdeauna lumea prin comportamentul lor greu de descifrat chiar şi de cei mai mari împătimiţi ai felinelor de companie. Iată câteva dintre cele mai ciudate lucruri despre acestea, compilate de ASAP Science.

Au şi ele drogul lor
Pisicile sunt înnebunite după iarba-pisicii (catnip), care are un efect de drog asupra lor. Unul dintre uleiurile volatile ale acestei plante, numit nepetalacton, intră în ţesutul nazal al pisicii şi se comportă ca un feromon artificial. Astfel, neuronii senzoriali ai felinei sunt stimulaţi, declanşând un răspuns comportamental.

Reflexul de îndreptare le face să cadă în picioare
Legat de faptul că „pisicile cad mereu în picioare”, acest lucru este explicat prin reflexul de îndreptare. Pisicile au o capacitate foarte bună de a simţi mişcarea şi gravitaţia, iar acest lucru le permite să determine în ce direcţie este pământul. În plus, ele nu au claviculă, iar coloana vertebrală este foarte flexibilă. Astfel, pisicile reuşesc să se întoarcă în aer îndoindu-se de la jumătate fără prea mari probleme.

Când saltă coada, de fapt „dă mâna”
Toţi proprietarii de feline de companie au observat că animalele lor preferate îşi saltă coada atunci când sunt mângâiate. În acest sens, trebuie menţionat că pisicile folosesc mirosul pentru a comunica, iar glandele şi feromonii sunt un fel de semnături proprii fiecărei pisici. Prin urmare, atunci când este mângâiată, pisica saltă coada pentru a invita la... mirosirea posteriorului. Deşi e ciudat, e felul ei în care „dă mâna”.
De asemenea, pisicile au obiceiul de a se freca de oameni şi de lucruri pentru a împrăştia feromoni. Glandele de la nivelul feţei, al cozii şi al corpului le ajută să te revendice pe tine şi restul lucrurilor din viaţa lor. De asemenea, prin această „însemnare”, ele lasă „mesaje” pentru eventualele pisici din preajmă, referitoare la identitatea, disponibilitatea sexuală şi teritoriul lor.

Misterul din spatele obiceiului de a îngropa locul unde şi-au făcut nevoile
Curate din fire, pisicile îngroapă locul în care şi-au făcut nevoile, în încercarea de a-şi ascunde mirosul. Acest instinct evoluţionar nu numai că ajută la evitarea eventualilor prădători, dar el indică şi faptul că pisicile sălbatice sunt supuse unei alte feline dominante. În cazul pisicilor de apartament, este un mod prin care pisica recunoaşte că altcineva din casă este individul dominant.

Reflectă lumina spre retină
În ceea ce priveşte mitul că aceste feline văd pe întuneric, e clar că în beznă nici măcar ele nu pot vedea, dar disting mult mai bine lucrurile în lumină slabă în comparaţie cu noi. Pisicile au un strat de celule în spatele retinei, numite Tapetum lucidum, ce acţionează ca o oglindă, reflectând lumină în plus spre retină. În cazul în care în mediu este aproape întuneric, aceste celule îi permit ochiului să atragă mai multă lumină. În lipsa totală a luminii, procesul nu se poate realiza, şi atunci nici pisicile nu pot vedea.

Culoarea calico aparţine femelelor
Dacă vedeţi o pisică având o blană al cărei model conţine trei culori (calico), atunci sigur aveţi de-a face cu o femelă. Gena care contribuie la colorarea blănii este localizată la nivelul cromozomului X. Asta înseamnă că, pe lângă alb, femelele pot avea două culori, datorită faptului că ele au doi cromozomi X. Cromozomul masculin Y, pe de altă parte, nu deţine nicio genă responsabilă cu redatul culorii, motiv pentru care blana motanilor are fie o singură culoare, fie conţine şi alb pe lângă o culoare.

Torsul rămâne un mister de nepătruns
Legat de tors, nici până în ziua de astăzi nu se ştie exact care este explicaţia acestui fenomen, deoarece pisicile nu torc numai atunci când simt plăcerea, ci şi atunci când sunt rănite. Deşi multă lume crede că pisicile comunică pasivitate sau plăcere prin tors, există o teorie care sugerează că frecvenţa torsului (24-140 Hz) promovează creşterea sănătoasă a oaselor şi vindecarea. Din cauza faptului că pisicile s-au adaptat la o viaţă cu mult somn şi odihnă, torsul ar putea fi un mecanism prin care ele menţin sănătatea musculară şi osoasă.

• Se ştie că pisicile dorm mult, dar oamenii de ştiinţă spun că acestea se odihnesc 85% din zi; mâncatul, băutul, defecatul şi chiar şi împerecherea însumează doar 4% din timpul petrecut de pisici într-o zi