de Dana Purgaru
Cei 413.000 kmp de litoral ai Mării Negre constituie zidurile unei case în care coabitează circa 1.500 de specii de vieţuitoare, unele foarte cunoscute, cum ar fi sardeluţa, stavridul, scrumbia albastră, calcanul, guvidul, şprotul, hamsia, dar şi altele, nebănuite de mulţi dintre noi. Printre acestea se numără: rândunica de mare, zarganul, lufarul, hanosul, aterina, scorpia, rândunica, vulpea sau pisica de mare, barbunul, o specie de rechin, smaridul, cambula, acul şi boul de mare, lavracul sau spectaculosul căluţ de mare. Vi le prezentăm pe cele mai frumoase dintre acestea, iar data viitoare când mergeţi la mare nu uitaţi să respectaţi bogăţia dintre valuri.
Rândunica de mare (Trigla lucerna) - Acest peşte rar întâlnit în Marea Neagră e, poate, cel mai frumos din această zonă datorită coloritului său deosebit. (foto 1)
Scorpia de mare (Scorpaena porcus) - Este cel mai ciudat peşte din marea noastră şi poate fi întâlnit foarte rar. Măsoară în jur de 20 cm, iar ţepii săi sunt veninoşi. Şi acesta îşi poate schimba culoarea. (foto 2)
Calcanul (Rhombus maeoticus) - Spre deosebire de pisica de mare, acesta are ochii situaţi pe o parte (stânga). Ajunge până la un metru şi vânează hamsii, guvizi şi peşti mici.
Zarganul (Belone belone) - Trăieşte în zonele de coastă şi se hrăneşte cu hamsii şi pui de chefal.
Limba de mare (Solea nasuta) - Acest peşte trăieşte pe fundul nisipos al mării. Are ochii dispuşi pe partea dreaptă a corpului şi are capacitatea de a-şi schimba culoarea după nuanţa nisipului pe care se află. (foto 3)
Vulpea de mare - Vatosul (Raja clavata) - Trăieşte pe fundul nisipos al mării şi se hrăneşte cu peştişori şi crustacee.
Căluţul de mare (Hippocampus hippocampus) - Nu atinge decât circa 10 cm şi este extrem de fricos. Îşi poate schimba culoarea după mediul înconjurător. (foto 4)
Pisica de mare (Trygon pastinaca) - Poate ajunge chiar şi la doi metri lungime, iar coada este lungă, cu 1-2 ţepi veninoşi. Se hrăneşte cu peşti, moluşte şi crustacee.
Nisetrul (Acipenser guldenstaedtii) - Face parte din familia sturionilor şi poate ajunge la 1,2 metri. Primăvara, femelele depun icre în preajma Dunării. Alături de el, în Marea Neagră se întâlnesc şi păstruga şi morunul.
Rechinul (Squalus acanthias) - Este denumit şi „câinele de mare” şi are dimensiuni mult mai mici decât semenii săi din oceane (circa 1,5 metri). Hrana preferată este reprezentată de hamsii, guvizi şi scrumbii. Femelele nasc pui vii.
Ţiparul de mare - Anghila (Anguilla anguilla) - Este o raritate în Marea Neagră. Are circa un metru şi călătoreşte în Marea Sargaselor.
Meduza (Aurelia auritas) - Pe lângă aceasta mai există în Marea Neagră încă două specii - Rhizostoma pulmo şi Mnemiopsis leidyi. Meduzele se hrănesc cu zooplancton mărunt.
Rapana Thomasiana - Acest melc provine din Marea Japoniei şi a călătorit în Marea Neagră în chila navelor venite din Orientul Îndepărtat, în anii ’50.
Peştele spadă (Xyphias gladius) - Este unul dintre cei mai periculoşi peşti din Marea Neagră, deoarece poate ajunge la 5 metri şi este agresiv. Din fericire, nu se apropie des de ţărm.
Dracul de mare - Dragonul (Trachinus draco) - Îşi duce traiul în nisipul de pe fundul mării şi se hrăneşte cu mici crustacee şi peştişori. Are circa 35 cm şi pe spate este „dotat” cu ţepi veninoşi.
Mai multe specii de sturioni din Marea Neagră sunt pe cale de dispariţie şi, din păcate, în aceeaşi situaţie sunt delfinul, rechinul şi căluţul de mare. Nu trebuie uitat că foca, mai multe specii de creveţi şi de scoici, împreună cu alte zeci de specii de plante şi vieţuitoare mici au dispărut deja din marea noastră în ultimii 30 de ani.