de Laura Zmaranda
Bucefal, calul sălbatic care nu s-a lăsat îmblânzit decât de un copil, a înfruntat moartea alături de marele rege al Macedoniei. În Primul Război Mondial, Studdy, cel mai decorat câine din lume, îşi salvează camarazii de la moarte şi demonstrează de cât de multă loialitate şi inteligenţă poate da dovadă un patruped. Trecutul ne arată că cei doi companioni au fost mereu prezenţi alături de om. Dar astăzi istoria pare să fie mai vie decât oricând prin imaginea cailor impunători care trec la trap pe sub Arcul de Triumf, într-o defilare ce emană nobleţe şi multă forţă.
Stabilirea partenerilor are loc prin evaluarea temperamentului amândurora
Ziua Naţională a României este de fiecare dată un prilej de rememorare şi evocare, dar anul acesta ne-a inspirat să privim cu mai multă atenţie către necuvântătoarele folosite în misiunile Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti. Sub îndrumarea domnului Georgian Enache, purtătorul de cuvânt al instituţiei, am aflat despre animalele de serviciu mai mult decât poate percepe ochiul unei camere de filmat care surprinde o patrulă călare sau o echipă canină aflată în misiune. Am înţeles că parteneriatul dintre cei doi colegi, subofiţer şi necuvântător, depăşeşte limitele unei relaţii obişnuite dintre un om şi animalul său de companie. În cazul acesta, animalul trebuie să fie cu toată fiinţa sa alături de om, şi la nevoie să îşi pună viaţa în gaj pentru a o salva pe cea a partenerului său de patrulă. Astfel, caii Detaşamentului de cavalerie şi câinii folosiţi în patrulele canine îşi depăşesc statutul de necuvântători în favoarea unuia care impune mai mult respect. Afinitatea dintre om şi animal trebuie să fie una evidentă de la bun început, aşa că stabilirea partenerilor (călăreţ-cal, conductor-câine) se face în primul rând prin evaluarea temperamentului amândurora. Parteneriatul stabilit este mai apoi consolidat prin orele de antrenament, dar şi prin timpul petrecut împreună în afara acestuia. Odată alese echipele, acestea nu se vor schimba decât în situaţii excepţionale.
Patrula este formată din minimum doi călăreţi
Acolo unde fantezia se termină, iar Pegas, calul înaripat al lui Perseu, îşi pierde puterile fabuloase începe povestea calului obişnuit, dar care nu este totuşi cu nimic mai prejos decât făptura mistică a legendelor greceşti. Mai cu seamă atunci când vorbim despre caii nobili ai Jandarmeriei Capitalei.
Cei 43 de cai de cavalerie şi cei patru mânji de care dispune astăzi instituţia provin din herghelii recunoscute pe plan naţional, precum Jegălia, Cislău, Sâmbăta de Sus, şi păstrează în gena lor sângele pur al unor rase foarte apreciate. Pursângele Englez, Calul Românesc de Sport, Lipiţanul sunt rase recunoscute pentru temperamentul calm, aptitudinile dezvoltate de dresaj, rezistenţa la efortul fizic prelungit, ataşamentul şi supunerea faţă de om şi se pretează foarte bine la activităţile întreprinse de Jandarmerie. În plus, rasele menţionate impresionează printr-o statură impunătoare, peste 1,60 m, greabăn reliefat, spinare scurtă, crupă puternică, tendoane solide, copite sănătoase şi rezistente.
În cadrul Detaşamentului de cavalerie, patrula este formată din minimum doi călăreţi cu doi cai, iar la momentul actual există 20 de patrule.
„Prietenii omului”, supuşi testului de sensibilitate la zgomotele puternice
În ceea ce priveşte câinii, singura rasă agreată pentru specificul misiunilor Jandarmeriei este rasa Ciobănesc German. La fel ca şi în cazul cailor folosiţi în cadrul Detaşamentului de cavalerie, câinii, achiziţionaţi de la Centrul Chinologic Sibiu, trebuie să treacă o serie de teste la care sunt supuşi în jurul vârstei de 6-10 săptămâni. În timpul probelor sunt testate de la cele mai simple reflexe ale câinelui, precum simţul olfactiv şi aptitudinea de a detecta anumite materiale, substanţe (droguri, tutun, explozivi), cât şi descoperirea de persoane, până la stabilirea gradului de atracţie socială. Evaluatorii sunt foarte atenţi la felul în care puii interacţionează cu omul, dacă răspund la comenzile date, şi la modul în care aceştia acceptă stresul atunci când sunt dominaţi fizic. Un alt criteriu de testare presupune stabilirea gradului de sensibilitate la zgomotele puternice, focuri de armă, petarde etc.
De altfel, atât antrenamentul cailor, cât şi cel al câinilor vor presupune de-a lungul timpului expunerea la zgomote foarte mari, acest lucru având menirea de a dezvolta o stăpânire de sine foarte puternică. Echipele canine sunt formate dintr-un subofiţer şi un câine, iar în prezent, în cadrul Jandarmeriei Capitalei, există 22 astfel de echipe.
Ştiaţi că... cel mai bătrân cal al Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti este Iason, în vârstă de 26 de ani, iar cel mai tânăr este mânzul Eric, în vârstă de 1 an? Cel mai în vârstă câine, Ebac, are 10 ani, iar căţeluşa Pyxa, cel mai tânăr patruped, are 1 an.
Tropotul cailor masivi, eleganţi, care veghează la liniştea oraşului şi privirea scrutătoare a câinilor care stau asemeni unor străjeri neclintiţi lângă partenerii lor impun un respect aparte. Mai ales celor care au cunoştinţa faptului că dincolo de imaginea calului perfect ţesălat sau a câinelui care merge la pas sunt atât de multe ore de antrenament menit să transforme animalul într-un partener pe care subofiţerii să se bazeze în timpul misiunilor. Pentru ca „ţinuta profesională” a animalelor să fie impecabilă, acestea au parte în fiecare zi de cel puţin patru ore de antrenament. Sub atenta îndrumare a comandanţilor nemijlociţi, fiecare subofiţer se ocupă de animalul alături de care va pleca în misiuni. Cu „o mână de fier”, subofiţerii trebuie să „strunească” animalele în dispozitive necesare executării misiunilor specifice încredinţate, cum ar fi formaţiuni de dispersare a mulţimii, dispozitiv de blocare şi împingere sau încercuirea unor grupuri recalcitrante. Deşi caii şi câinii nu primesc grade, ci doar nume, număr matricol sau cip, recunoaşterea meritelor lor este unanimă. Implicarea acestora în anumite misiuni este dovada faptului că prezenţa lor în viaţa omului este indispensabilă şi că acolo unde simţurile noastre încetează intră în acţiune al şaselea simţ al necuvântătoarelor.
• Cu ocazia Zilei Naţionale a României, Jandarmeria Capitalei va participa la parada militară cu efectivele Detaşamentului Cavalerie. La această ceremonie veţi putea vedea ţinuta cu care este dotată subunitatea şi trecerea în formaţie la trap pe sub Arcul de Triumf a celor mai buni şi mai frumoşi 25 de cai
• O dată ce şi-au încheiat misiunea în Jandarmerie, caii şi câinii sunt evaluaţi şi scoşi mai apoi la licitaţie. În cazul în care nu îşi găsesc noi stăpâni, animalele sunt oferite subofiţerului care le-a avut în primire sau altor persoane, în baza unei solicitări scrise aprobate de şeful structurii