de Gabriela Niculescu
Despre Roxana Macoviciuc, președintele Asociației „Chance - C.A.R.E.S.”, ați mai citit într-un articol, publicat în revista noastră, despre clinica veterinară mobilă. Aceeași femeie care poartă o dragoste deosebită animalelor defavorizate a reușit să-i convingă pe olandezi să adopte, anual, sute de câini din adăposturile din România. Cum a fost posibil acest lucru, cum se face selecția și ce se întâmplă mai departe cu patrupedele veți afla chiar de la domnia sa. În plus, veți afla și părerea preşedintelui organizaţiei „Dogs Adoptions Nederland”, Ton van der Hel, despre situația maidanezilor mioritici.
„Trimit de trei, patru ori pe an camioane cu mâncare”
- Cum au ajuns olandezii să adopte câini din ţara noastră?
- Acum 13 ani, olandezii au venit cu ajutoare pentru orfelinate şi spitale. Au văzut situaţia câinilor maidanezi şi au început să se implice în activitatea unor organizaţii de protecţie a animalelor, ceea ce fac şi în prezent. Trimit de trei, patru ori pe an camioane cu mâncare pentru câteva adăposturi şi centre de adopţie particulare şi iau în adopţie câini din aceste centre, dar şi din adăpostul public din Călăraşi.
- Ce număr de câini adoptă anual şi cum se fac „recrutările” pentru adopţie?
- În medie, asociația din Olanda adoptă cam 150-170 de câini pe an, din diferite locuri din România. Alegerea câinilor se face în funcţie de comportamentul lor. Olandezii preferă câinii de talie mică, foarte sociabili nu numai cu adulţii, dar şi cu copiii şi chiar cu pisicile. Cea mai mare parte a olandezilor au, pe lângă o familie numeroasă, mai multe animale de companie.
„Organizația verifică dacă noua familie îi poate oferi toate condiţiile de trai”
- Ce se întâmplă mai departe cu animăluţele pe care olandezii le aleg?
- Odată a
lese, animăluţele sunt fotografiate şi chiar filmate şi puse pe site-ul organizaţiei. Imediat ce sunt contactaţi de un adoptator, un reprezentant al organizaţiei merge şi verifică dacă noua familie îi poate oferi câinelui toate condiţiile de trai. În cazul în care trece testul, câinele este pregătit aici (consultaţie, vaccinare, deparazitare internă şi externă, sterilizare) şi pleacă în Olanda cu avionul. Acolo este aşteptat în aeroport de noua familie şi, în baza unui contract de adopţie, merge în noul său cămin. Organizaţia din Olanda nu are adăpost, are însă o listă foarte mare cu persoane care se oferă să aibă grijă de un câine din România până i se găseşte o familie definitivă în Olanda. Legislaţia din Olanda nu permite deţinătorilor de câini să-i ţină afară peste noapte. Deci, toţi câinii adoptaţi în Olanda - vorbim despre maidanezii noştri aşa de rău trataţi pe stradă - stau în casă, pe păturicile lor, dacă nu, chiar în pat cu stăpânii.
Ton van der Hel: „Aici există prea multă agresivitate împotriva unor fiinţe care n-au absolut nicio vină“
Ton van der Hel (foto), preşedintele organizaţiei „Dogs Adoptions Nederland”, cea care se ocupă de adopțiile câinilor din România în Olanda, a avut amabilitatea să ne răspundă la câteva întrebări.
- Ce v-a impresionat cel mai tare la situaţia câinilor comunitari din România şi de ce ați ales ţara noastră?
- Cel mai tare am fost impresionaţi de numărul mare de câini fără stăpân şi de modul în care sunt trataţi nu numai de autorităţi, ci chiar de persoane fizice, adică afișând dezinteres sau, mai grav, violenţă. Consider că în România există prea multă agresivitate împotriva unor fiinţe care n-au nicio vină că sunt într-o asemenea situaţie.
- Unde considerați că e problema din cauza căreia câinii din România au parte de o astfel de soartă crudă?
- Lipsa de interes din partea autorităţilor locale şi naţionale pentru rezolvarea problemei într-un mod uman.