de Veronica Zărescu
Fiecare persoană prezintă pe suprafaţa globulelor roşii diferite structuri proteice ce determină atât grupa sangvină, cât şi Rh-ul. Sunt patru grupe sangvine (A, B, AB şi 0). Fiecare grupă poate avea un Rh pozitiv sau negativ. Acesta este determinat de o altă proteină, numită factorul Rh (D antigen). Dacă acest factor este prezent, atunci persoana respectivă are un Rh pozitiv, dacă nu, atunci este vorba despre un Rh negativ. Aproximativ 85% din populaţie prezintă un Rh pozitiv.
Compatibilitatea Rh-ului
Dacă mama are Rh negativ şi tatăl Rh pozitiv, probabilitatea ca şi copilul să fie Rh pozitiv este de 50%. Se dezvoltă o incompatibilitate între sângele mamei şi cel al copilului. Incompatibilitatea Rh la prima sarcină nu este o problemă, pentru că, în mod normal, în viaţa intrauterină, sângele fătului nu intră în circulaţia sangvină maternă. Totuşi, în timpul naşterii (sau al unui avort), sângele mamei şi cel al copilului se amestecă, iar în circulaţia mamei se vor dezvolta anticorpii. Aceştia devin periculoşi doar la sarcinile ulterioare, deoarece traversează placenta, pătrund în circulaţia fetală şi vor distruge eritrocitele fătului, determinând o boală hemolitică nou-născutului. Alte consecinţe ale incompatibilităţii Rh-ului la sarcinile ulterioare pot fi: anemie severă a bebeluşului, icter, afectarea sistemului nervos central al micuţului, iar în situaţii extreme poate determina chiar şi moartea copilului.
O monitorizare atentă a sarcinii poate salva viaţa copilului
La această afecţiune, prevenirea este tratamentul cel mai potrivit. Gravidelor care prezintă riscul de a dezvolta incompatibilitatea Rh li se administrează, la prima sarcină, imunoglobulina Rh (în săptămâna a 28-a şi la 72 ore după naştere), ce va preveni dezvoltarea anticorpilor. Dacă medicul constată că totuşi s-au dezvoltat anticorpi împotriva Rh-ului, sarcina va fi monitorizată. Printre metodele terapeutice cunoscute se numără:
- fototerapia: nou-născutul se expune la lampa ultravioletă, bilirubina din sânge transformându-se astfel într-o substanţă nontoxică, hidrosolubilă, eliminându-se prin urină. Fototerapia necesită şi o hidratare adecvată;
- transfuzia sangvină: restabilirea circulaţiei nou-născutului sau a fătului când nivelul bilirubinei este foarte mare, anemia este foarte severă, eliminându-se astfel şi anticorpii.
