de Veronica Zărescu

Cei mai mulţi copii trec prin diferite etape de acceptare a noului membru al familiei. Fie că realizează, fie că este ceva subconştient, comportamentul micuţului se schimbă, în încercarea de a capta întreaga atenţie a părinţilor.

Poate apărea o regresie a comportamentului
În funcţie de vârsta pe care o are, copilul mai mare va regresa şi va adopta comportamente similare bebeluşului nou-venit în familie. Aşa că nu vă speriaţi dacă cel mare refuză să se îmbrace singur, începe să-şi sugă degetul, vrea şi el scutece, vorbeşte ca un bebeluş, face pe el sau vrea să bea cu biberonul. Specialiştii spun că toate aceste comportamente sunt normale şi au caracter temporar. De aceea, părinţii nu trebuie să reacţioneze negativ şi nici să dea prea mare importanţă gesturilor. Pot, în schimb, să-i povestească celui mare despre etapa în care era el bebeluş, cum se manifesta şi cum vă jucaţi cu el. În acest fel îi veţi da ocazia să înţeleagă că acum este mai mare şi poate face multe lucruri pe care frăţiorul sau surioara sa nu le poate face.

Lupta pentru captarea atenţiei
Indiferent de formă (agresivitate, gelozie sau regres), mesajul transmis de copil este acelaşi şi este foarte clar: are nevoie de atenţie. Este o situaţie firească, de care trebuie să ţineţi cont ca părinte şi să vă modificaţi atitudinea în consecinţă. Apariţia unui alt copil în familie necesită adesea o pregătire diferită de cea realizată pentru primul copil. Sosirea primului implică schimbări în planul cuplului şi al obiceiurilor de viaţă, în timp ce al doilea sau al treilea copil necesită mai curând o pregătire „familială”, în special pentru cei mici, care vor trebui să înveţe cum să „împartă” timpul părinţilor. Important este să îi implicaţi pe cei mari în creşterea bebeluşului. Le va da încredere că pot avea grijă de frăţiorii lor şi le va dezvolta o atitudine protectoare.