de Claudia Tarţa

Am citit undeva că ar trebui să ne imaginăm cum ne-am simţi dacă partenerul nostru ar veni într-o zi acasă, ar aduce o persoană de acelaşi sex cu noi şi ne-ar spune că din acel moment trebuie să ne obişnuim cu prezenţa ei, pentru că va locui cu noi.
Exact cum privim noi competiţia pe teritoriul nostru, la fel privesc şi copiii apariţia unui nou membru al familiei - ca pe un intrus. Important este să gestionăm cu inteligenţă momentul pentru a crea o relaţie frumoasă între fraţi. În acest fel pot fi evitate conflictele ce vor apărea inevitabil, deoarece există multe cazuri în care fraţii nu au reuşit să treacă peste toate resentimentele adunate nici la vârste adulte. Când spun să gestionăm inteligent, mă refer la a fi foarte atenţi la toate semnalele transmise de copil.

Mai multă atenţie faţă de copilul cel mare
Spre exemplu, dacă un copil ia o jucărie şi loveşte bebeluşul, atunci ştim sigur că este gelos, dar există cazuri când copilul este mai puţin entuziasmat, face puţine comentarii, este mai retras, şi atunci trebuie să fim foarte atenţi la manifestările sale. În alte cazuri, cel mare îşi focalizează toată furia şi nemulţumirea asupra părinţilor sau asupra mamei, în mod special. În această situaţie, face tot felul de năzdrăvănii, pentru a atrage atenţia, dar nu în mod pozitiv, ci spunând tot felul de vorbe, de genul „nu te mai iubesc”; „eşti rea şi urâtă”; „eu nu am părinţi” etc.

Trebuie cultivată dragostea fratelui pentru bebeluş
S-ar putea ca de multe ori să staţi şi să vă întrebaţi de unde vin aceste cuvinte, pentru că nu l-aţi mai auzit pe copil spunând aşa ceva, dar ele au legătură cu ceea ce simte faţă de noua situaţie. Suferinţa sa este reală şi noi trebuie să-l înţelegem şi să-l susţinem, dar şi mai important este să-i cultivăm dragostea pentru noul bebeluş, deoarece ea nu va veni de nicăieri, pur şi simplu. Mai sunt cazurile în care copilul este excesiv preocupat de bebeluş sau îşi manifestă din plin dragostea faţă de el, mângâindu-l sau încercând să-l ia în braţe. Dar ar trebui să vedem şi cât de tare îl strânge când îl îmbrăţişează sau cât de tare îl apasă pe cap, cu toate că ştie, deoarece i s-a spus ce să facă.

Problema trebuie soluţionată de părinţi
Aceste manifestări au la bază gelozia, chiar dacă pe lângă aceasta se observă şi sentimente de dragoste. Important este să fim prezenţi şi să susţinem copilul pentru a accepta situaţia, iar cel mai important este să-i acordăm mult mai multă atenţie lui decât bebeluşului, deoarece trăieşte tragic acest moment, crezând că nu mai este iubit şi va fi dat la o parte. Totul depinde de părinţi, care trebuie să fie uniţi pentru a soluţiona această problemă reală dacă doresc ca între fraţi să se creeze acea legătură reală de dragoste şi de acceptare.