de Călin Popa şi Florica Pintea
Cele mai recente studii psihologice referitoare la personalitatea unui om aflat într-o relație de cuplu au dat la iveală importanța folosirii pronumelor în reliefarea întinderii și profunzimii sentimentelor.
Indicii clare despre gradul de atașament
Nu întotdeauna cineva care iubește poate ști ce se află în mintea celui iubit. Dar de foarte multe ori, psihologii pun la îndemâna celor chinuiți de îndoieli anumite „unelte” cu ajutorul cărora își pot da seama cât iubesc sau cât sunt de iubiți. Una dintre aceste maniere de a sonda în sufletul cuiva este folosirea pronumelor. Pe scurt, potrivit specialiștilor, cel care evită cuvântul „noi” este cel mai pasibil de a se sustrage de la un angajament afectiv. „Pronumele pe care o persoană le folosește atunci când vorbește despre o relație furnizează indicii clare despre gradul său de atașament”, punctează expertul Will Dunlop, de la Universitatea California.
„Eu” versus „noi”
În mod normal, stilurile de afecțiune sunt marcate de doi factori: anxietatea, care reflectă gradul în care o persoană se teme să nu piardă partenerul, și evitarea, mai precis nivelul la care un om se simte inconfortabil să se apropie sau să depindă de cel cu care este într-o relație. Analizând datele a șapte studii de anvergură și observând în ce fel sunt utilizate pronumele în interiorul relațiilor romantice ale unui număr relevant de adulți, experții au ajuns la concluzia că atât persoanele anxioase, cât și cele care evită apropierea fac o corelare pozitivă atunci când utilizează „eu” și una negativă când se referă la „noi”. De asemenea, s-a constatat faptul că persoanele din a doua categorie se feresc cel mai mult de amintitul pronume „noi”.